Alegerile parlamentare de anul acesta se vor desfășura după reguli noi, marcând renunțarea la sistemul uninominal folosit în 2008 și 2012 și revenirea la votul pe liste de partid.
Citeşte şi
PSD, nemulțumit că Guvernul facilitează prezența la urne
Noua lege a alegerilor parlamentare, votată anul trecut de Camera Deputaților, întărește puterea șefilor de partide, care vor desemna candidații pe listă fără a fi obligați să țină seama de popularitatea acestora, așa cum se întâmpla la votul uninominal. Acesta a fost și unul dintre motivele pentru care partidele politice au ajuns la un consens pe acest subiect. Legea a fost dorită de toate partidele, dar principalul suporter a fost liderul de atunci al social-democraților, Victor Ponta, care încerca, în acest fel, să își întărească autoritatea în PSD. Acum, legea va contribui la întărirea puterii liderului PSD, Liviu Dragnea.
Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului va fi de un senator la 168.000 de locuitori, iar în cazul Camerei Deputaților, de un deputat la 73.000 de locuitori. Pe acest sistem, noul Parlament ar urma să aibă 466 de parlamentari – 330 de deputați (din care 18 ai minorităților) şi 134 de senatori.
În acest fel, Legislativul a redus numărul de parlamentari – în 2012 au fost aleși 588, dar a încălcat voința populară. În 2009, românii au votat, în cadrul unui referendum, pentru un Parlament cu doar 300 de aleși. În 2012, Curtea Constituțională a respins o altă lege electorală votată de Parlament tocmai pentru că numărul de parlamentari era mai mare de 300. Cu toate acestea, proiectul a fost votat la unison de toate partidele politice și nicio formațiune nu s-a adresat Curții Constituționale (CCR). Partidele pot depune câte o listă de candidați pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților în fiecare din cele 43 de circumscripții electorale – 41 în județe, una în Capitală și una pentru Diaspora.
Pentru a intra în Parlament, un partid trebuie să depășească pragul electoral de 5%. Numărul de mandate va fi direct proporțional cu numărul de voturi.
România are și o nouă lege a finanțării partidelor politice de la bugetul de stat. Potrivit legii, partidele își finanțează campaniile din cotizații, donații, subvenții de la buget sau împrumuturi. Candidații și partidele care au obținut cel puțin 3% din voturi, indiferent de tipul de scrutin, vor primi înapoi sumele cheltuite de la bugetul de stat, în termen de patru luni de zile după alegeri, cu respectarea anumitor praguri de cheltuieli. După alegerile locale, un număr de 702 competitori electorali participanți la scrutin au solicitat Autorității Electorale Permanente (AEP) rambursarea unor cheltuieli electorale în cuantum total de aproape 50 de milioane de lei. În plus, înainte de campania pentru alegerile locale, PSD şi PNL au votat un proiect potrivit căruia conturile de campanie nu pot fi executate, chiar dacă partidele au datorii. În caz contrar, partidele ar fi trebuit să vireze banii în conturile vechilor creditori.
