Rămase cu datorii după fiecare rundă de alegeri, PSD şi PNL vor evita necazuri similare la alegerile locale şi parlamentare din acest an. În 2016 se va aplica noua lege a finanţării partidelor, prin care formaţiunile care depăşesc 3% pot recupera cheltuielile de campanie de la bugetul de stat.
Finanţarea partidelor rămâne un subiect delicat, pe care politicienii încearcă să îl reglementeze în interes propriu, ignorând semnalele de alarmă trase de societatea civilă. Guvernul a aprobat, ieri, normele metodologice de aplicare a legii de finanţare a partidelor politice, votată de Parlament anul trecut. Hotărârea de Guvern se bazează pe o propunere a Autorităţii Electorale Permanente (AEP), criticată însă de Institutul de Politici Publice (IPP). Această organizație atrage atenţia că hotărârea conţine reglementări privind sancţiuni, interdicţii, plafoane pentru cheltuieli, formule de alocare a subvenției, dar „omite esențialul”. „Controlul finanțării partidelor este inexistent în România, în condițiile în care ultimele alegeri locale și parlamentare au lăsat partidele mari (PSD, PNL, PDL) cu datorii de peste 54 de milioane de lei și cu un volum al cheltuielilor mult mai mare decât veniturile declarate, iar instituția însărcinată cu verificarea acestora (AEP – n.r.) raportează pe linie că nu au fost constatate încălcări ale legislației în vigoare”, este acuzaţia formulată într-un raport al IPP.
Ce datorii au partidele
Din 2012 şi până în prezent nu a existat bilanț anual al nici unuia dintre partidele parlamentare care să se încheie cu datorii mai mici de 10 milioane de lei.
Majoritatea datoriilor au fost acumulate de formațiunile mari, care au declarat la fiecare scrutin cheltuieli mai mari decât veniturile. Astfel, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, PSD are datorii de peste 25 de milioane de lei, iar PNL o sumă similară (15 milioane de lei restanțele partidului şi 10 milioane de lei de la fostul PDL). Aceste sume nu constituie singura povară financiară pentru liberali. Conducerea nu a ajuns la nici o înţelegere cu foştii aliaţi social-democraţi în privinţa celor peste 9 milioane de lei cât reprezintă datoriile fostului USL.
Pentru a rezolva problemele financiare ale formațiunilor politice, Parlamentul a votat anul trecut o nouă lege. Potrivit noului act normativ, un partid poate fi finanțat din subvenții de la bugetul de stat, împrumuturi de la persoane fizice și juridice, cotizații ale membrilor de partid, donații sau venituri provenite din activități proprii. Astfel, candidații și partidele care au obținut cel puțin 3% din voturi, indiferent de tipul de scrutin, vor primi înapoi sumele cheltuite de la bugetul de stat, în termen de patru luni de zile după alegeri, cu respectarea anumitor praguri de cheltuieli. Din start, această prevedere este menită să avantajeze partidele mari, potrivit sondajelor doar patru partide depăşind 3% – PNL şi PSD evoluează între 35 şi 40%, UDMR are 5%, iar PMP 4%. În aceste condiţii, este clar că finanţatorii se vor orienta către PSD şi PNL partide care vor primi, cu sigurnaţă, bani de la stat şi vor putea rambursa împrumuturile.
Campanie din banii contribuabililor
Potrivit estimărilor Institutului pentru Politici Publice, noua lege va presupune un efort bugetar suplimentar de 25 de milioane euro. În schimb, conform unei estimări a Autorității Electorale Permanente, un scrutin electoral va presupune un cost de aproximativ 30 de milioane de euro. Astfel, în 2016, când vor fi alegeri locale și parlamentare, costurile campaniilor pentru bugetul de stat s-ar putea ridica la aproximativ 60 de milioane de euro.
De fapt, la ora actuală putem vorbi doar de estimări, pentru că suma finală va depinde de numărul de partide care vor depăşi pragul de 3%. Iată numai un exemplu, care vizează alegerile legislative: un candidat pentru Parlament poate primi echivalentul a 60 de salarii minime brute, adică 60.000 de lei; cum viitorul Legislativ va avea 466 de parlamentari, fiecare partid care ia peste 3% va primi în jur de 28 de milioane de lei, adică circa 6 milioane de euro. Evident că suma poate creşte, dacă se va mări salariul minim pe economie.
O estimare de 25 de milioane de euro ia în calcul varianta ca doar patru partide să depăşească 3%, potrivit sondajelor actuale – PNL, PSD, UDMR şi PMP. În plus, este dificil să faci o estimare privind alegerile locale, din cauza pragurilor diferite de cheltuieli pentru consilii judeţene, locale sau primării. Însă, şi în acest caz se vor cheltui cel puţin 30 de milioane de euro.
Control formal
De menţionat că toate aceste cifre se referă la cheltuielile declarate ale partidelor. IPP atrage atenţia asupra „disfuncţionalităţilor” în ceea ce priveşte controlul finanţării partidelor. În lipsa unui control riguros, organizația estimează că partidele vor cheltui, în mod real, în alegeri peste 500 de milioane de euro. Chiar dacă IPP propune o soluţie punctuală – demiterea conducerii actuale a AEP – aceasta este doar o faţă a problemei.
Cum s-a ajuns în situaţia ca verificarea finanţării partidelor să fie mai mult o formalitate? Atunci când Parlamentul a discutat noua lege, mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au declarat pentru „România liberă” că departamentul de control din cadrul AEP ar trebui să devină o instituţie autonomă, după modelul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). În schimb, Autoritatea Electorală Permanentă urma să rămână o instituţie specializată în organizarea alegerilor.
Politicienii au evitat să scoată departamentul de control din subordinea AEP, din motive lesne de înţeles. Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un preşedinte cu rang de ministru, numit de Parlament, ajutat de doi vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat, numiţi de preşedinte şi de primul-ministru. Mandatele sunt de opt ani şi acest interval permite fiecărui partid să îşi păstreze oamenii şi atunci când trece în opoziţie. Şefa actuala a Autorității, Ana Maria Pătru, este cunoscută drept o apropiată a Elenei Udrea, fiind votată de Parlament în primăvara lui 2012, pe ultima sută de metri a guvernării PDL. Vicepreşedintele Dan Vlaicu, fost preşedintele ANPC în Guvernul Tăriceanu, a fost numit în AEP în august 2012 de preşedintele interimar Crin Antonescu. Al doilea vicepreşedinte, Constantin Mituleţu Buică, numit în 2015 de premierul Victor Ponta, a fost consilier al ministrului PSD Aurelia Cristea. Cu alte cuvinte, şefii AEP sunt numiţi tocmai de politicienii pe care trebuie să îi controleze.
Legea privind finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale prevede sancțiuni sub formă de amendă ale căror limite variază între 10.000 de lei și 200.000 de lei. Aceste contravenții sunt constatate de către controlorii AEP, iar amenzile vor fi aplicate prin decizie a acestei instituții. Alte sancțiuni constau în suspendarea acordării subvențiilor, confiscarea sumelor care fac obiectul contravențiilor, nerambursarea cheltuielilor electorale și nevalidarea mandatelor candidaților aleși, în funcție de natura contravențiilor.
Banii negri pentru partide, descoperiți de DNA
În lipsa unui control riguros din partea Autorității Electorale Permanente, banii negri pentru partide au făcut obiectul unor dosare ale DNA, instituţie care, însă, acţionează ulterior, fără ca deciziile procurorilor să poată afecta acordararea subvenţiilor sau rezultatul alegerilor.
Cercetările DNA au provocat dezvăluirile despre finanţarea ilegală a campaniei lui Traian Băsescu din 2009, de către Dorin Cocoș, din bani primiţi mită în dosarul „Microsoft”. O confirmare a venit și de la Elena Udrea. “Ştiam că Dorin Cocoş finanţa campaniile PDL, asta ştiam, dar nu ştiam exact ce şi cu ce sumă. Nu este un secret, aşa se finanţează campaniile electorale, de ce vă faceţi toţi că nu ştiţi. Toată clasa politică, toată presa şi toată lumea se preface că nu ştie cum se finanţează campaniile. Întrebaţi-i pe domnul Iohannis, pe domnul Ponta, ei cum şi-au finanţat campaniile. La fel“, a susţinut Udrea, la începutul anului. Mai mult, în octombrie 2015, politiciana a oferit detalii într-un alt dosar, în fața Comisiei juridice din Camera Deputaților, după ce a fost acuzată de DNA că a luat mită cinci milioane de dolari de la Bogdan Buzăianu. ”Eu nu am luat banii. Toată lumea știe că banii s-au dus la partid”, a susţinut Elena Udrea.
Hrebenciuc l-a turnat pe Geoană
Nu este singurul scandal de acest gen. Să ne amintim de dosarul „Trofeul Calității“, în care ex-premierul PSD Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, în iunie 2012. Atunci, Inspectoratul de Stat în Construcții a inventat un simpozion, numit „Trofeul calității în construcții“, iar taxele de participare strânse (peste 1,6 milioane euro) au ajuns, prin intermediul a patru companii controlate de apropiații lui Năstase, la firma care a prestat diferite servicii (inclusiv confecționarea de caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante și brichete personalizate cu numele și imaginea liderului PSD) în campania prezidențială din 2004.
Nu trebuie uitat nici dosarul „Mită la PSD“, care vizează dedesubturile campaniei prezidențiale a lui Mircea Geoană din 2009. Potrivit procurorilor DNA, Gheorghe Bunea Stancu, șeful PSD Brăila, și-ar fi folosit influența pentru a obține 1 milion de euro de la Ioan Niculae, patronul InterAgro, bani care au fost folosiți în campania lui Mircea Geoană. Pentru a ocoli Legea privind finanțarea partidelor politice, banii nu au trecut pe la PSD, ci erau plătiți de Niculae direct furnizorilor de servicii de campanie. Fostul sforar al PSD, Viorel Hrebenciuc a declarat că Mircea Geoană cunoştea modalitatea de finanţare a campaniei pentru prezidenţiale şi că acesta l-a trimis la Ioan Niculae să îl roage să contribuie, arătând că nu poate preciza dacă Geoană a avut intenţii ilegale.
Nici liberalii nu au scăpat de DNA. George Scutaru, fost consilier prezidenţial, a fost trimis în judecată de DNA pe 28 septembrie, alături de Dan Motreanu și Ana Maria Schaer, administrator al unei societăți comerciale, într-un dosar privind mită pentru finanțarea campaniei electorale. Potrivit DNA, în anul 2008, președintele CJ Buzău, Cristinel Bîgiu (denunțător în dosar), a primit 700.000 de euro mită de la primarul din Jilava, Adrian Mladin, în schimbul acordării sprijinului acestuia din urmă în demersurile de punere în posesie cu suprafețe de teren aflate pe raza municipiului Buzău. Banii ar fi fost împărțiți cu George Scutaru (deputat și președinte al organizației PNL Buzău la acea vreme), care ar fi primit suma de 170.000 euro, și Dan Motreanu (secretar general al PNL și deputat de Călărași), care ar fi luat 250.000 de euro, sumele fiind destinate pentru finanțarea campaniei electorale din 2008 (alegeri locale și generale) a candidaților PNL.
Guvernul a aprobat normele de aplicare
Donațiile care depăşesc zece salarii de bază minime brute pe țară se vor efectua numai prin conturi bancare, prevăd noile norme de aplicare a Legii privind finanţarea partidelor politice care au fost aprobate, ieri, de Guvern, și care prevăd sancțiuni între 10.000 şi 200.000 de lei.
Potrivit actului normativ, toate sursele de venit ale partidelor politice sunt înregistrate și evidențiate în documente contabile ale partidelor politice. Sunt detaliate mențiunile obligatorii înscrise în chitanțele, foile de vărsământ și ordinele de plată ale sumelor care constituie venituri ale partidelor politice pentru a permite identificarea persoanei care a generat venitul respectiv, procedura de urmat în cazul încasării fiecărei surse de venit prin cont bancar sau numerar, precum și modalitățile și formele de asigurare a publicității veniturilor. La acceptarea donațiilor, indiferent de modul și de forma în care au fost făcute, partidele politice sunt obligate să verifice și să înregistreze identitatea donatorilor.
Este reglementată şi procedura și algoritmul de acordare a subvențiilor de la bugetul de stat partidelor politice. Astfel, subvenția este majorată proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de către candidații femei și cu numărul de mandate obținute la alegerile locale și parlamentare.
Totodată, normele metodologice detaliază prevederea din lege potrivit căreia cheltuielile sunt strict limitate în funcție de tipul de cheltuială electorală.
