În discuțiile cu șeful statului, liderii politici au acceptat rezolvarea unor probleme precum votul din diaspora, controlul finanțării partidelor sau accelerarea ridicării imunității parlamentare. Soluțiile partidelor se bat cap în cap și fac dificilă realizarea unui consens cu efecte practice.
După un consens rapid pe tema cheltuielilor pentru apărare, înregistrat acum două săptămâni, președintele Klaus Iohannis nu a avut același succes în ceea ce privește legile electorale și imunitatea parlamentară, lovindu-se de interesele divergente ale partidelor. PSD și PNL, partidele în jurul cărora se poate forma o majoritate pentru aprobarea noilor reglementări, au prezentat puncte de vedere divergente.
În timp ce PSD a avansat o propunere de cuplare a modificării legislației electorale cu modificarea Constituției, liberalii susțin că modificarea legii fundamentale ar întârzia procesul de discutare a reglementărilor electorale. Social-democrații s-au ferit să avanseze vreun termen pentru finalizarea planului propus de ei, în timp ce PNL-iștii au propus ca legislația electorală să fie o prioritate și au avansat ca dead-line data de 5 mai. Nu este clar nici cum vor fi finanțate campaniile electorale, după ce PNL a avansat o variantă maximală, privind suportarea cheltuielilor de către bugetul de stat, dar social-democrații sunt rezervați. Nu există un consens nici în ceea ce privește accelerarea imunității parlamentare.
PSD promite, la modul general, schimbarea regulamentelor parlamentare, în timp ce liberalii cer, în mod expres, ca orice solicitare a DNA să fie votată în termen de 48 de ore. Divergențe există și în ceea ce privește soarta aleșilor locali traseiști, după ce ordonanța pe această temă a fost declarată neconstituțională: PSD vrea ca aceștia să își păstreze funcțiile, PNL cere vacantarea mandatelor. Pe de altă parte, toate partidele vorbesc de reducerea numărului de parlamentari, dar ocolesc respectarea referendumului din 2009, când alegătorii s-au pronunțat în favoarea unui număr de 300 de aleși.
Ponta se ferește de „detalii“
Astfel, la discuțiile cu președintele Iohannis, premierul Victor Ponta a propus reluarea activității comisiei pentru revizuirea Constituției și a acceptat ca ordinea de zi a comisiei pentru Codul electoral să fie suplimentată cu Legea finanțării partidelor politice. Planul PSD nu prevede un termen clar pentru finalizarea lucrărilor celor două comisii.
La nivel declarativ, social-democrații promit reducerea numărului de parlamentari. Însă propunerea concretă a PSD vizează peste 400 de parlamentari: 300 de deputați, 100-110 senatori, 18 reprezentanți ai minorităților, plus șase reprezentanți ai diasporei. Ponta a propus, de asemenea, ca organizarea alegerilor din străinătate să fie transferată de la MAE la AEP după ce zeci de mii de români din străinătate nu au reușit să își exprime opțiunea pentru alegerea șefului statului. El a arătat că PSD susţine, totodată, alegerea primarilor într-un singur tur, cum există în prezent.
Ponta a evitat un răspuns și când a venit vorba de finanţarea campaniilor electorale doar de la bugetul de stat, propusă de PNL. „Integrală? Daţi-ne voie să analizăm, să vedem implicaţiile”, a replicat premierul. La fel de generale sunt propunerile PSD și în privința accelerării ridicării imunității parlamentare care s-ar face prin modificarea regulamentelor celor două Camere. Atenție însă, este vorba de o modificare mai amplă a regulamentelor, care cuprinde, de exemplu, și programul Legislativului, iar procesul se poate prelungi.
Propunerile PNL
De cealaltă parte a baricadei, liberalii au susținut că PSD vrea să tergiverseze modificarea legilor electorale prin propunerea de modificare a Constituției. „Noi nu putem sta până la calendele grecești să vedem când o să se revizuiască Constituția și doar după aceea să trecem la a aproba aceste legi”, a comentat copreședintele PNL Blaga. El a reiterat calendarul propus de PNL pentru adoptarea legislației electorale în Parlament până pe data de 5 mai.
Liberalii au vorbit despre reducerea numărului de parlamentari, dar s-au ferit să avanseze o cifră concretă. „Dacă am merge otova 200 de deputați și 100 de senatori, automat grupul minorităților naționale, altele decât cea maghiară, ar fi al treilea partid din România. Oare e în regulă?”, a fost explicația lui Blaga. PNL sprijină introducerea votului prin corespondență pentru românii din diaspora și avansează un sistem mixt pentru Legislativ: 50% din parlamentari aleși uninominal, 50% aleși pe liste. În viziunea liberalilor, primarii și președinții consiliilor județene ar urma să fie aleși în două tururi de scrutin.
PNL solicită o nouă Lege a finanţării partidelor, care să vizeze introducerea societăţii civile în sistemul de verificare, alături de instituţiile statului, respectiv AEP şi Curtea de Conturi. Anterior, liberalii anunțaseră că susțin varianta finanţării de la bugetul de stat a cheltuielilor de campanie, cu impunerea unor praguri în lege. În privința imunității parlamentare, PNL a depus un proiect care prevede ca în termen de 48 de ore să fie dat acordul Camerei sau al Senatului pentru solicitarea venită de la parchete. O asemenea procedură presupune ca parlamentarii să renunțe la studierea probatoriului, așa cum se întâmplă în prezent. Copreședintele PNL, Alina Gorghiu, a explicat că modificarea poate fi votată rapid, la începutul lunii februarie, dacă există și sprijinul PSD.
Ideile partidelor mici
UNPR a elaborat o propunere legislativă care vizează întocmirea unor liste electorale pentru românii din străinătate, care să fie, ca şi cele din ţară, actualizate anual, a explicat vicepreședintele Eugen Nicolicea. UNPR e de acord ca finanţarea partidelor să fie “transparentă” și susține modificarea regulamentelor celor două Camere în ceea ce priveşte ridicarea imunităţii. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a explicat că formațiunea sa este de acord cu sistemul electoral mixt cu 300 de deputaţi şi 100 de senatori. Proporţia ar trebui să fie de 60- 65% din mandate în colegii uninominale şi 35-45% pe listă naţională. Președintele PC, Daniel Constantin, a susținut revenirea la sistemul de vot pe listă în cazul parlamentarilor, finanțarea de la bugetul de stat a campaniilor, având o poziție evazivă față de un Parlament cu 300 de aleși. A provocat controverse și lista partidelor invitate, prin absența PMP. „Domnul Klaus Iohannis a chemat partidele la consultări și nici de data aceasta nu a invitat PMP, sub același pretext că nu este partid parlamentar. Este un partid care are parlamentari în Parlamentul României”, a comentat, nemulțumită, Elena Udrea, șefa PNL.
Ce propun principalele partide:
PSD
Revizuirea Constituției la pachet cu Legea electorală
424 de parlamentari
Schimbarea Legii finanțării partidelor
Alegerea primarilor într-un tur
AEP să organizeze alegerile din străinătate
Imunitate: modificarea Regulamentului
PNL
Finalizarea legislației electorale până pe 5 mai
Reducerea numărului de parlamentari, sistem mixt
Finanțarea campaniilor de la bugetul de stat
Alegerea primarilor și șefilor de CJ în două tururi
Vot prin corespondență pentru diaspora
Vot pentru imunitate în 48 de ore
