În replică la sondajul PMP, democrat-liberalii au venit, ieri, cu propria măsurătoare, spunând că s-ar afla cu șapte procente în fața PMP. Din toată bătălia sondajelor din aceste zile, două lucruri sunt sigure: alianța PSD+UNPR+PC se menține în jurul pragului de 40% din voturi, iar PNL are probleme în a atinge auto-impusa cotă de 20%.
După ruperea USL, alianța PSD+UNPR+PC (Uniunea Social-Democrată) a reușit să-și conserve procentele, în timp ce PNL a pierdut puncte importante. La începutul lunii martie, adică imediat după ruperea oficială a USL, social-democrații și aliații lor erau cotați la 40% din voturi, iar liberalii, la 20%. La mai bine de două luni de la destrămarea USL și cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, cifrele arată astfel pentru PSD+UNPR+PC: 38% în sondajul CSOP, 40,7% în sondajul INSCOP și 40% în sondajul comandat de PMP.
Dincolo de ocupantul locului întâi în preferințele electoratului, situația nu mai este însă deloc clară. Ba avem PDL, PNL și apoi PMP, ba PMP este în fața PDL, ba PNL a fost devansat de PDL. Diferențele mari, în unele cazuri și de șapte procente, își găsesc explicație, în principiu, dacă ne uităm la cine a comandat barometrul de opinie. Sondajul realizat de Centrul pentru Studierea Opiniei și Pieței (CSOP) a fost realizat la comanda PDL, în perioada 25 aprilie – 2 mai 2014, pe un eșantion de 1.055 persoane și are o marjă de eroare de 3%. Sondajul Inscop (institutul condus de un fost consilier al șefului SRI, George Maior) a fost efectuat la comanda ziarului „Adevărul“, în perioada 1-7 mai, pe un eșantion de 1.056 persoane. În fine, al treilea sondaj aruncat pe piață în ultimele zile, este cel comandat de Partidul Mișcarea Populară (PMP) și realizat de firma americană de consultanță politică Greenberg Quinlan Rosner Research în perioada 26-30 aprilie, pe un eșantion de 1.200 de persoane (marjă de eroare – 2,8%).
Problema PNL
În varianta CSOP, PNL s-ar situa la europarlamentare de abia pe locul al treilea, cu 15% din voturi, în spatele PDL (care ar avea 16%). La Inscop, liberalii sunt pe locul doi în clasamentul intenției de vot, fiind cotați cu 16,9% din voturi, în scădere însă față de măsurătoarea anterioară (în martie 2014 aveau 17,6%). În sondajul PMP, PNL apare tot pe locul doi, dar doar cu 12% din intențiile de vot.
Indiferent de numele institutului și de cine a comandat sondajul, rezultă că PNL se află la distanță apreciabilă (între 3,2 și 8 la sută) de pragul stabilit pentru partid de președintele Crin Antonescu. Reamintim că, potrivit liderului liberal, PNL și-a fixat să obțină la euroalegeri 25% din voturi. În cazul în care PNL va obține sub 20% din voturi, Antonescu își va da demisia, după cum a anunțat la finalul lunii aprilie, dar nu înainte de a opera schimbări în filiale.
PDL – PMP sau PMP – PDL?
Sondajul PMP anunța, cu surle și trâmbițe, că partidul condus de Elena Udrea a depășit formațiunea păstorită de Vasile Blaga. Cu două procente, chiar: 11% – PMP, 9% – PDL. Replica democrat-liberalilor a venit ieri: în propriul sondaj, PMP este partidul cu 9% intenție de vot, în timp ce PDL ar avea 16%. Undeva la mijloc între cele două poziții se plasează măsurătoarea Inscop: PDL este în fața PMP, dar nu cu șapte procente, ci cu mult mai puțin (11,3% față de 10,2%). Merită menționate însă și trendurile celor două partide: PDL este în scădere (tot la Inscop, avea în martie 13,7%), iar PMP în creștere (9,1% în martie).
Lupta prezidențiabililor
O demisie a lui Crin Antonescu de la conducerea PNL va redeschide în partid și discuția despre candidatul la președinție. Întâmplător (sau nu, în contextul discuțiilor potrivit cărora primarul Sibiului ar putea fi desemnat prezidențiabilul PNL), Klaus Iohannis apare, în sondajul CSOP, drept politicianul de dreapta cel mai bine plasat. Concret, pe primul loc în topul încrederii s-ar afla guvernatorul Mugur Isărescu (cu 26%, dar acesta nu intenționează să revină în politică), urmat fiind de Victor Ponta (cu 24%), Klaus Iohannis (cu 19%) și Traian Băsescu (cu 18%). Ceilalți prezidențiabili vehiculați până acum formează, la mai mare distanță, un pluton compact: Crin Antonescu, Cătălin Predoiu și Mihai Răzvan Ungureanu au o cotă de încredere de 13%.
