Primarii și șefii de Consilii Judeţene care fac parte din conducerea companiilor de utilități publice nu vor mai fi luați la întrebări de inspectorii de integritate, grație unui proiect de lege votat ieri de actuala majoritate. Practic, după un an de încercări, baronii PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, sunt la un pas să-și atingă scopul în lupta cu ANI.
Dacă legea va fi promulgată de președintele Traian Băsescu, primarii și șefii de CJ-uri vor fi reprezentanți de drept ai comunității în asociațiile de dezvoltare intercomunitară, asociații înființate chiar de autoritățile locale pentru a atrage fonduri europene și a dezvolta proiecte în regiune, la care acționari sunt consiliile județene și/sau locale. În acest fel, aleșii locali vor ocoli prevederile Legii nr. 161/2003, care-i plasa în incompatibilitate dacă făceau parte, în același timp, și din conducerea regiilor autonome de interes național sau local.
Proiectul, adoptat ieri de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a fost inițiat de șase deputați PSD: Marian Neacșu, Ioan Axente, Gheorghe Frăticiu, Gheorghe Roman, Florin Iordache și Dorel Covaci. De menționat că primul dintre semnatarii proiectului, Marian Neacșu, a fost trimis în judecată, în decembrie 2013, pentru conflict de interese, într-un dosar pornit tocmai de la o sesizare a ANI.
Cine a votat pentru
Proiectul a primit 215 voturi „pentru“, iar grosul acestora a venit de la social-democrați (147). Pentru liniștea aleșilor locali s-au pronunțat și reprezentanții PC, UDMR, PP-DD și ai minorităților naționale, dar și 13 deputați PNL. Restul liberalilor prezenți la ședința de ieri a Camerei, 60 la număr, s-au abținut, așa că voturile „contra“ (doar 36) au venit de la PDL și neafiliați.
Dincolo de faptul că vor beneficia de prevederile noii legi și baronii liberali aflați în conflict cu ANI, începând cu președintele interimar Klaus Iohannis, deputații PNL nici nu aveau cum să voteze altfel. Nu de alta, dar epopeea modificării legislației spre liniștea aleșilor locali a început în timpul USL, iar liderul de atunci al partidului, Crin Antonescu, s-a numărat printre criticii vehemenți ai deciziilor ANI.
Mai precis, informații despre intențiile Guvernului USL de a modifica regimul incompatibilităților pentru aleșii locali (Legea 161/2003) au apărut încă din mai 2013. Inițial, s-a încercat inițierea unei ordonanțe de urgență, iar vicepremierul Liviu Dragnea le-a promis primarilor și șefilor de CJ-uri că situația va fi rezolvată repede. Nu s-a întâmplat așa, deoarece ordonanța nu a primit avizul Ministerului Justiției. Supărați că nu le este rezolvată „problema cu ANI“, aleșii locali ai puterii au continuat presiunea, amenințând chiar cu proteste în stradă „dacă Guvernul nu va ține cont de problemele aleșilor locali“. Ulterior, alte probleme fierbinți au ocupat agenda Guvernului și a social-democraților (ruperea USL, formarea unui nou executiv, etc.), așa că subiectul a rămas în suspensie. A fost repus în discuție, rapid, în luna aprilie a acestui an, profitând de faptul că în Parlament exista deja proiectul inițiat de cei șase deputați PSD. Proiectul fusese respins de Senat, dar i s-au schimbat brusc șansele la Camera Deputaților, aducându-i-se modificările necesare astfel încât să servească scopului dorit.
Rolul președintelui Băsescu
Odată adoptat de Camera Deputaților, proiectul poate fi atacat la Curtea Constituțională de grupurile parlamentare. După cum arată votul de ieri, sunt șanse minime, însă, ca acest lucru să se întâmple. Apoi, proiectul pleacă la Administrația Prezidențială, spre promulgare. Șeful statului poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea proiectului de lege (procedural, propunerea trece mai întâi prin Senat, apoi prin Camera Deputaților), dar aleșii nu sunt obligați să țină cont de observațiile președintelui. Cu alte cuvinte, dacă actuala majoritate dorește, proiectul poate fi „reexaminat“ în timp-record, de doar câteva zile, după care șeful statului este obligat să-l promulge.
Nume de pe lista beneficiarilor
Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a fost declarat în incompatibilitate, de către inspectorii de integritate, în aprilie 2013, pentru că ar fi avut și calitatea de reprezentant al municipiului în AGA a SC Apă Canal SA Sibiu. În septembrie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia i-a dat câștig de cauză liberalului, dar decizia nu era definitivă. În urmă cu aproximativ două săptămâni, Iohannis declara că, dacă pierde procesul pe incompatibilitate cu ANI, va renunța la funcția publică pe care o are. Tot atunci, primarul susținea că trebuie modificată legea astfel încât să nu mai existe acest tip de incompatibilitate: „După părerea mea, primarul este cea mai potrivită persoană pentru a reprezenta uniunea administrativ-teritorială și în adunarea de dezvoltare intercomunitară, și în adunarea generală a acționarilor. O astfel de modificare a legislației aș considera-o binevenită“.
Asemenea actualului său șef de partid, vicepreședintele PNL Aristotel Căncescu a fost și el declarat incompatibil și, în martie 2014, a câștigat în instanță lupta cu ANI. Decizia Curții de Apel Brașov putea fi însă atacată cu recurs.
Probleme de incompatibilitate și cu ANI are și baronul de Hunedoara Mircea Moloț. Șeful CJ Hunedoara a fost găsit în afara legii deoarece făcuse parte și din AGA a SC Drumuri și Poduri SA Deva. Moloț a contestat decizia ANI, dar a pierdut la Curtea de Apel Alba Iulia. Procesul său se derulează acum la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar următorul termen a fost stabilit pentru 15 octombrie 2014.
Tot în 2013, ANI l-a declarat incompatibil pe baronul de Constanța Nicușor Constantinescu. Inspectorii de integritate îi reproșau președintelui CJ Constanța că a deținut, simultan, și calitatea de reprezentant al județului în AGA a SC RAJA SA Constanța. Procesul Constantinescu-ANI a debutat la Curtea de Apel Constanța pe 20 februarie 2014, iar următorul termen a fost stabilit în 18 septembrie 2014.
Odată intrate în vigoare noile prevederi, în cazul acestora și al altor zeci de aleși locali care au contestat în instanță concluziile ANI judecătorii vor pronunța, cel mai probabil, decizii favorabile. De asemenea, alți primari și șefi de CJ-uri aflați în curs de verificare de către inspectorii de integritate vor răsufla ușurați, deoarece anchetele vor fi stopate.
Potrivit unei declarații de anul trecut a președintelui ANI, Horia Georgescu, Agenția identificase 50 de cazuri de incompatibilitate generate de apartenența la asociațiile de dezvoltare intercomunitară. Precizarea a venit după ce reprezentanții puterii au încercat să acrediteze ideea că nu mai puțin de 1.200 de aleși au probleme cu ANI, pentru a justifica necesitatea modificării rapide a legislației.
„Ne așteptăm la ce e mai rău. Este un nou moment de tipul marțea neagră.“
