Taberele din PNL își pregătesc strategia în vederea Congresului extraordinat din luna iunie, când vor fi luate o serie de decizii cruciale, cu impact și în afara partidului. Pe lângă alegerea noii conduceri a partidului congresul trebuie să decidă dacă se orientează către alianța de dreapta sau către refacerea alianței cu PSD. Crin Antonescu, Klaus Iohannis dar și Ludovic Orban susțin o alianță a dreptei. În schimb, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu susține planul lui Victor Ponta de “refacere a USL”.
Primarul Sibiului, rezervat
Ce se întâmplă, în aceste zile, în interiorul partidului, va defini și liniile de bătălie de la congres. Potrivit unor informații neoficiale, tandemul Crin Antonescu- Klaus Iohannis nu funcționează așa cum se aștepta cel dintâi. În primul rand, Iohannis a evitat să preia șefia partidului, așa cum sperase Crin Antonescu, anunțându-și demisia din postul de prim-vicepreședinte, odată cu președintele PNL. Mai mult, Iohannis i-ar fi transmis lui Crin Antonescu că nu ar intenționa să candideze pentru șefia partidul la congresul partidului, afirmă sursele citate. Până la Congresul Extraordinar, care va avea loc la finalul lunii iunie, discuțiile dintre Antonescu și Iohannis vor continua. Până acum, în PNL se vorbea neoficial despre posibilitatea ca Iohannis să fie președinte iar Antonescu candidat la prezidențiale, sau ca Iohannis să ocupe ambele poziții. Deocamdată, atât problema șefului PNL, cât și a prezidențiabilului par în suspensie.
În aceste condiții, Antonescu a evitat să spună dacă intenţionează să candideze pentru postul de președinte la congresul extraordinar al PNL. “Nu-mi pun problema asta, acuma. Pe mine mă interesează ca în acest moment toate pregătirile pentru congresul extraordinar să decurgă conform Statutului, ca partidul să depăşească un moment care are dificultatea lui”, a declarat Antonescu. Pe de altă parte, Crin Antonescu a evitat să spună dacă retragerea sa din fruntea partidului antrenează și retragerea din cursa pentru Palatul Cotroceni. Totuși, înainte de euroalegeri afirmase că între cele două poziții nu este o legătură, lăsând să se înțeleagă că desemnarea prezidențiabilului PNL va face obiectul unei discuții separate.
Toate aceste discuții vor fi, însă, influențate și de discuțiile cu restul partidelor de dreapta, în favoarea căreia pledează atât Antonescu cît și Iohannis. Sondajele interne ale PNL arată că în turul doi al alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis ar obține 70% din voturile alegătorilor PDL și PMP, în timp ce Crin Antonescu ar obține doar 35%.
Strategia lui Orban
În mod paradoxal, Crin Antonescu este acum, de aceeași parte a baricadei cu Ludovic Orban, adversar încă din 2011 al alianței cu PSD. Amândoi susțin, acum, o alianță de dreapta, iar Ludovic Orban este singurul care și-a anunțat, oficial, candidatura pentru șefia partidului la Congresul Extraordinar. Chiar dacă a fost de multe ori în dezacord cu Crin Antonescu, Orban s-a implicat în campania electorală, încercând să relanseze PNL în sectorul 1, după excluderea lui Andrei Chiliman. Mai mult, el s-a deplasat pentru campanie în mai multe zone din țară. Acest fapt i-a permis să ia pulsul partidului iar liberalii din teritoriu au fost mulțumiți că se implică în campanie, chiar dacă este marginalizat în partid. Cum ar acționa, însă, Ludovic Orban, dacă ar ajunge în fruntea PNL? El a vorbit, deschis, despre o fuziune dintre PNL și PDL, însă rămâne de văzut dacă democrat-liberalii vor accepta o astfel de variantă. În privința prezidențiabilului PNL, Orban nu a făcut niciun fel de declarații dar este puțin probabil ca el să candideze. În această variantă, liberalii vor apela, probabil, la Klaus Iohannis.
Oferta lui Tăriceanu
Dacă între Antonescu și Orban par să nu fie mari diferențe programatice, al treilea posibil candidat, Călin Popescu Tăriceanu pledează pentru refacerea USL. La ora actuală, Tăriceanu are două probleme: una juridică și alta politică. Juridic, nu este clar dacă este membru PNL, după ce filiala în care s-a înscris, PNL Satu_mare, a fost dizolvată. Tăriceanu poate rezolva problema înscriindu-se într-o filailă din București, acolo unde are domiciliul. Politic, însă, Tăriceanu este privit cu reserve în partid. Spre deosebire de Orban, Tăriceanu nu a acceptat statutul de opozant, a demisionat din partid, a devenit președinte al Senatului cu ajutorul PSD iar atitudinea sa a dăunat PNL în timpul campaniei electorale. Deocamdată, Tăriceanu în minoritate, pentru el anunțăndu-și sprijinul doar fostul ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu sau președintele CJ Brașov, Aristotel Căncescu. Totuși, spre deosebire de Antonescu, Iohannis sau Orban el poate oferi delegaților la Congres o ofertă palpabilă: revenirea la guvernare alături de PSD și obținerea de posturi.
