Într-o discuţie cu participanţii la Transylvanian School of Politics, ministrul a detaliat stadiul pregătirii Preşedinţiei române a Consiliului UE din 2019.
El a amintit de recenta lansare a site-ului oficial romania2019.eu şi a vorbit despre intenţia de a organiza evenimente la nivel naţional. „Facem evenimente în toată ţara, pentru că toată ţara trebuie să fie cunoscută de partenerii ei europeni şi cred că e oarecare efervescenţă în ţară”, a spus Negrescu. În opinia sa, acest demers transmite mesajul că „oriunde te afli în Europa, eşti luat în considerare”.
„Pe durata Preşedinţiei avem cam 30.000 de invitaţi care vor vizita ţara şi cred că, dacă ei vor vedea România aşa cum este, se vor simţi bine primiţi, vor vorbi şi mai departe, vor face reclamă ţării”, a afirmat oficialul, adăugând că acest avantaj de imagine „se poate transforma în investiţii, în mai mulţi turişti”. Potrivit lui Negrescu, Preşedinţia română a Consiliului UE este şi o ocazie pentru ţara noastră atât de a-şi prezenta punctele de vedere în plan european, cât şi pentru „creşterea capacităţii administrative în domeniul Afacerilor Europene”. El a vorbit despre organizarea, la Sibiu, a summitului post-Brexit, care înseamnă, în cifre, 27 de lideri europeni prezenţi, 36 de delegaţii oficiale, 24 de limbi vorbite, 400 de invitaţi de rang înalt şi 800 de jurnalişti.
România urmează să deţină, pentru şase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Ţara noastră face parte din trio-ul de preşedinţii care mai include Finlanda şi Croaţia. Preşedinţia rotativă prezidează la Bruxelles reuniunile Consiliului Uniunii Europene (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), ale COREPER (întâlnirile reprezentanţilor permanenţi ai ţărilor membre la Bruxelles) şi aproximativ 200 grupuri de lucru.
