La nouă luni de la prezidențiale și de la cozile uriașe formate în fața ambasadelor, votul prin corespondență continuă să fie un vis pentru românii din străinătate. În ciuda valului de promisiuni, politicienii au făcut pași puțini și mici, axându-se pe subiecte mai importante pentru ei, precum pensiile speciale pentru parlamentari ori salariile mărite pentru demnitari.
Prezenți la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, județul Harghita, reprezentanții românilor din Italia și Spania i-au amintit președintelui Klaus Iohannis că diaspora dorește introducerea votului prin corespondență și că, dacă nu se ia rapid o decizie, se va rata momentul alegerilor parlamentare din 2016.
„Am înțeles că va exista o sesiune extraordinară peste puțin timp. Dacă în perioada asta nu se vor vota votul prin corespondență și votul electronic, nu mai este posibil. De aceea, sunt pregătit să îi cer președintelui României dizolvarea Parlamentului, care nu a fost capabil să creeze o lege pentru românii din diaspora“, a declarat Daniel Țecu, președintele Federației Asociațiilor de Români din Europa (FADERE).
Trecând peste faptul că Legea fundamentală reglementează deosebit de strict condițiile în care Parlamentul poate fi dizolvat (nu are vreo legătură cu adoptarea sau neadoptarea proiectelor de lege, ci cu neacordarea votului de încredere pentru cel puțin două echipe guvernamentale), problema de fond există: în nouă luni, cât a trecut de la prezidențiale, suntem la fel de departe de introducerea votului prin corespondență sau electronic. Pentru ca un astfel de vot să poată fi folosit la parlamentarele din decembrie 2016 ar trebui ca legea aferentă să fie adoptată și promulgată până în luna noiembrie 2015 (nu se pot aduce modificări majore regulilor în anul de dinaintea scrutinului), fapt ce pare destul de improbabil.
Avalanșă de proiecte
După alegerile prezidențiale, aleșii s-au grăbit să respingă unul din cele două proiecte deja depuse în Parlament pe tema votului prin corespondență. Este vorba de cel inițiat de deputatul Eugen Tomac, pe motiv că inițiativa legislativă ar fi fost „neserioasă“ și ar fi prezentat multiple neajunsuri. A rămas în procedură parlamentară, prin urmare, un proiect semnat de 138 de senatori și deputați PNL-PDL, depus în septembrie 2014. Ca dovadă a interesului „maxim“ pe care subiectul îl stârnește în rândul aleșilor, acest proiect a trecut de Senat pe 22 aprilie 2015, prin adoptare tacită (adică, fără nici un fel de dezbatere, prin depășirea termenului prevăzut de Constituție).
În continuare, au fost depuse alte trei noi proiecte. Primul, înregistrat pe 9 martie la Camera Deputaților, are ca inițiatori șapte senatori și deputați PNL, PMP și PND, printre care și Eugen Tomac. Proiectul se adresează românilor cu domiciliul sau reședința în străinătate și prevede parcurgerea mai multor etape, începând cu înscrierea în Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate și comunicarea intenției de a vota prin corespondență misiunii diplomatice ori oficiului consular.
Un al doilea proiect de lege a fost înregistrat pe 30 martie și poartă semnăturile a 159 de senatori și deputați PNL. Textul prevede, de asemenea, înscrierea în Registrul alegătorilor cu domiciliu sau reședința în străinătate, dar și obținerea unui certificat de alegător. Totodată, pentru vot multiplu prin corespondență este propusă sancțiunea închisorii de la 6 luni la 5 ani.
În fine, un al treilea proiect – destul de asemănător, ca principii, cu cel al PNL – a fost depus de senatorul PSD Adrian Anghel, tocmai în preajma moțiunii de cenzură a opoziției pe tema modului în care Guvernul Ponta nu respectă dreptul la vot al românilor.
În concluzie, în acest moment, avem patru proiecte de lege pe tema votului prin corespondență, dar un apetit minim de dezbatere a lor și de adoptare.
Ce promisiuni s-au făcut
În noiembrie 2014, președintele Camerei Deputaților, social-democratul Valeriu Zgonea, spunea că „în cel mai scurt timp“ va fi găsită „soluția oportună“ pentru ca românii să aibă „vot prin corespondență, vot electronic și vot direct“ în legea privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului. Realitatea l-a contrazis.
Și liberalii au vorbit de urgentarea dezbaterilor, dar par să fi redus turația în ultima perioadă, probabil și pentru a nu supăra UDMR, de ai cărei parlamentari PNL are nevoie pentru a răsturna actualul Guvern.
