UDMR și-a lansat candidații la alegerile parlamentare din 11 decembrie în cadrul unei ceremonii organizate în Sala Sporturilor ”Horia Demian” din Cluj. La eveniment au participat aproximativ 1.500 de oameni. Una dintre temele principale ale discursurilor liderilor UDMR a fost reprezentată de atacurile la adresa DNA.
De asemenea, lansarea candidaților UDMR la alegerile parlamentare a fost o bună ocazie de a ieși la rampă pentru mai mulți politicieni care au intrat în vizorul procurorilor anticorupție. Prima a fost chiar viceprimarul Clujului, Anna Horvath, care se confruntă cu o anchetă a procurorilor legată de finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale. ”Suntem atacați din toate părțile, iar războiul nu se duce doar în prima linie de foc”, a spus Anna Horvath.
Următorul orator a fost Bela Marko, a cărui rudă, deputatul Attila Marko, a fugit în Ungaria pentru a nu răspunde în fața magistraților în dosarul în care este acuzat de retrocedarea ilegală a unui colegiu. Următorul pe lista politicienilor cu problem penale invitați la microfon a fost senatorul Barna Tanczos, pus sub acuzare pentru abuz în serviciu, acum doi ani. Pe lista oratorilor care sunt acuzați de DNA s-a numărat și primarul din Sfântu Gheorghe, Arpad Antal. Acesta este pus sub acuzare din luna februarie pentru deturnare de fonduri. În discursul său, Arpad Antal a mizat pe coarda naționalistă. El a spus că maghiarii ”pot să accepte suveranitatea statului român, dar nu pot să accepte statutul de cetățeni de rangul III sau IV”. A urmat o încercare oarecum comică a parlamentarului bihorean Odon Szabo, care a încercat să îi convingă pe susținătorii UDMR că DNA, condusă de cineva care se numește Laura Codruța Kovesi, ar încerca să împiedice înființarea unei școli catolice maghiare în Târgu-Mureș. Și asta pentru că procurorii anticorupție au început o anchetă legată de modul în care a fost înființată o școală. Suspiciunile se îndreaptă împotriva directorului școlii, Zsolt Tamasi, și împotriva șefului Inspectoratului Școlar Județean, Ștefan Someșan.
Atacurile la adresa procurorilor care au deschis dosare pe numele politicienilor maghiari au culminat cu discursul liderului UDMR, Hunor Kelemen. ”Mă bucur că gazda noastră, Anna Horvath, a avut posibilitatea să ne vorbească, pentru că poate i s-a interzis să își exercite funcția de viceprimar, dar situația nu se schimbă, pentru că Anna continuă să fie lider al acestei comunități”, a spus Hunor Kelemen. ”În ultima perioadă am avut foarte multe acuzații nefondate la adresa membrilor comunității noastre. Iată, Zsolt Tamasi, care se bucură de tot respectul comunității, este hărțuit de DNA doar pentru faptul că a dorit să înființeze acea școală gimnazială catolică, împreună cu inspectorul județean, domnul Ștefan Someșan. Nu au nici o altă vină decât că au dorit să facă o școală nouă de limba maghiară. Anul acesta, în 15 martie (n.r. – când maghiarii serbează începerea Revoluției de la 1848) a fost învinuit pe nedrept Arpad Antal, iar înainte de 23 octombrie Anna Horvath. Anul trecut, pe această listă s-au regăsit Robert Raduly, Domokos Szoke, Csaba Borboly, Janos Mezei, Zsolt Nagy, Attila Marko”, a spus Hunor Kelemen. Însă, la finalul evenimentului, Hunor Kelemen a declarat că criticile la adresa Justiției nu au fost decât o exercitare a dreptului la libera exprimare. ”Eu cred că libertatea de exprimare nu se referă doar la oamenii care nu sunt politicieni; se referă la orice om, la orice subiect și la orice domeniu. Nu noi stabilim adevărul, acest lucru este correct. Dar nimeni nu poate într-un stat de drept și într-o democrație să ne interzică să avem păreri despre orice subiect, așa cum nici unui judecător sau procuror nu îi este interzis să aibă o părere despre clasa politică”, a spus liderul UDMR.
Hunor Kelemen mai cere și materializarea promisiunilor asumate în Declarația de Unire a Transilvaniei cu Regatul României, din 1918. În opinia sa, acest lucru ar însemna declararea limbii maghiare drept a doua limbă oficială în Secuime.
Manifestul electoral al UDMR mai include finalizarea Autostrăzii Transilvania şi dezvoltarea infrastructurii de transport, creşterea treptată, până în 2020, a salariului minim de la 1.250 la 2.000 de lei pe lună, precum şi scutiri de impozite acordate părinţilor cu mai mulţi copii.
