Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Saga lui Petre Roman în conflictul cu ANI. Suspiciunile din dosarul de incompatibilitate și ciudățeniile din sentința de la Curtea de Apel

O hotărâre judecătorească extrem de suspectă a fost folosită ca pretext de către deputați pentru a-i reda lui Petre Roman mandatul de parlamentar. Hotărârea, care îi aparține unei judecătoare de la Curtea de Apel București, conține contradicții flagrante cu practica judiciară nu doar a Curții de Apel București, dar și cu cea a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Share

Catalin Prisacariu 0 comentarii

Actualizat: 21.09.2016 - 14:17

O hotărâre judecătorească extrem de suspectă a fost folosită ca pretext de către deputați pentru a-i reda lui Petre Roman mandatul de parlamentar. Hotărârea, care îi aparține unei judecătoare de la Curtea de Apel București, conține contradicții flagrante cu practica judiciară nu doar a Curții de Apel București, dar și cu cea a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Mai grav, această hotărâre nu este definitivă, fiind atacată de către Agenția Națională de Integritate la Înalta Curte de Casație și Justiție. 

A greșit instanța și a pierdut cazul

Saga lui Petre Roman în conflictul cu ANI a început pe 12 martie 2014, când Agenția a emis un raport conform căruia deputatul PNL ar fi fost incompatibil (deținea calitatea de PFA - Persoană Fizică Autorizată simultan cu cea de parlamentar, cumul interzis de lege). Conform procedurilor legale, Petre Roman avea la dispoziție 15 zile pentru a ataca raportul ANI. Deputatul PNL a respectat termenul legal și a atacat raportul, dar la instanța greșită, adică la Tribunalul București, nu la Curtea de Apel București (în a cărei competență intră astfel de spețe). Roman nu doar că a greșit instanța, dar nici măcar nu și-a timbrat acțiunea.

Pe 13 ianuarie 2015, Tribunalul București îl informează pe Petre Roman că-i respinge cererea de chemare în judecată a ANI, întrucât cererea trebuia adresată Curții de Apel București.

Efect: a rămas fără mandatul de deputat

Încă din decembrie 2014, însă, Agenția Națională de Integritate a solicitat Curții de Apel București (CAB) să-i comunice dacă pe rolul acestei instanțe exista un dosar al lui Petre Roman împotriva raportului de incompatibilitate. Evident, CAB a arătat că nu exista un astfel de dosar depus de către Petre Roman. În mod firesc, cum cele 15 zile în care Roman putea contesta raportul ANI la CAB expiraseră de aproape nouă luni, Agenția a constatat că raportul de incompatibilitate rămăsese definitiv. În consecință, ANI a cerut Came­rei Deputaților să constate că deputatul Petre Roman este incompatibil definitiv și, prin urmare, trebuie să i se retragă mandatul de parlamentar, cum cere legea. Astfel, la începutul lui 2015, Petre Roman a rămas fără mandatul de deputat.

Curtea de Apel a ignorat tardivitatea noii cereri

Pe 16 ianuarie 2015, însă, Petre Roman a contestat din nou raportul de incompatibilitate al ANI. De data aceasta, la Curtea de Apel București, cum ar fi trebuit să facă de la bun început. Cu totul surprinzător, având în vedere și prevederile legale, și practica judiciară în domeniu, Curtea de Apel București i-a admis dosarul lui Petre Roman. Chiar dacă, în mod corect, ANI a invocat tardivitatea acțiunii. De altfel, tardivitatea mai multor dosare în care diverși cetățeni au contestat în afara termenului de 15 zile rapoartele ANI a fost constatată inclusiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Iată un fragment relevant din Decizia nr.  3.185 (dosarul 6114/2/2013, Eduard Armeanu versus ANI) a ICCJ:

„Înalta Curte apreciază că termenul de 15 zile prevăzut de Legea nr. 176/2010 (...) este un termen procedural de decădere (...), nefiind susceptibil de a fi întrerupt sau suspendat, depășirea acestuia fiind sancționată cu tardivitate. (...) Recurentul-reclamant mai putea formula o nouă contestație în interiorul aceluiași termen de 15 zile, calculat de la data comunicării Raportului de evaluare“.

Decizie controversată: Roman, salvat de incompatibilitate

Și mai surprinzător, Curtea de Apel București nu doar că i-a admis cererea lui Petre Roman de contestare a dosarului ANI, dar i-a și dat dreptate. Astfel, în aprilie a.c., CAB a anulat raportul Agenției Naționale de Integritate care rămăsese definitiv și produsese deja efecte (adică Petre Roman rămăsese fără mandatul de deputat). Argumentul judecătoarei Alina Gabriela Țambulea a fost că, deși Roman era și PFA (chiar dacă suspendată), și deputat, legea fusese încălcată doar aparent.

Iată un fragment din motivarea judecătoarei Țambulea:

„Atâta vreme cât reclamantul și-a exprimat imediat intenția de a renunța la calitatea de comerciant rezultată din deținerea persoanei fizice autorizate și această intenție a fost și materializată prin suspendarea activității PFA, nu s-ar putea reține existența stării de incompatibilitate (...) decât prin aplicarea in abstracto a acestui text de lege, fără a se ține cont de rațiunea/scopul pentru care a fost edictat“.

Cu alte cuvinte, deși legea interzice expres deținerea simultană a calității de PFA și a celei de parlamentar, judecătoarea CAB Alina Gabriela Țambulea a considerat că e loc de interpretare în favoarea lui Petre Roman.

Judecătoarea Țambulea, contrazisă de practica judiciară

Dar judecătoarea Alina Gabriela Țambulea este contrazisă inclusiv de către colegi ai ei de la Curtea de Apel București. Într-un caz identic, al altui deputat PNL (Cătălin Daniel Zamfir, declarat incompatibil de către ANI tot pentru deținerea calității de PFA), judecători ai CAB au considerat că există incompatibilitate.

În noiembrie 2015, CAB a constatat că, „potrivit practicii judiciare atașate cauzei, rezultă că numai anularea/retragerea/renunțarea la calitatea de persoană fizică autorizată de către persoanele vizate de procedura de evalua­re desfășurată de pârâta ANI (pârâtă în relație cu reclamantul Cătălin Daniel Zamfir - n.r.) (...) o astfel de situație de incompatibilitate este înlăturată, iar nu și prin întreruperea activității de persoană fizică autorizată”.

În acest moment, cazul lui Zamfir se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție. Dacă ICCJ menține decizia CAB, Zamfir își va pierde mandatul.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...