UPDATE 11.29: „Nu sunt specialist mare în drept constituțional, dar când CCR spune că ceva nu este în regulă, trebuie să le punem în acord legislativ”, a precizat ministrul Teodor Meleșcanu, la ieșire de la sediul DNA.
Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, este audiat, marți, la Direcția Națională Anticorupție (DNA), în dosarul în care se fac cercetări privind OUG 13/2017 de modificare a Codurilor penale.
„Am dat avizul pentru că se traduceau în legislația română prevederi ale prevederilor europene”, a spus șeful diplomației române, la intrarea în sediul DNA.
Luni, la audieri a fost chemată și ministrul de Interne, Carmen Dan. Săptămâna trecută, s-au prezentat la DNA și secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, și ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu, ei fiind audiați de procurori în dosarul privind Ordonanța 13. Anterior, au fost audiați la DNA, în același dosar, procurorii Oana Schmidt-Hăineală și Constantin Sima, foști secretari de stat în Ministerul Justiției.
În 2 februarie, DNA a anunțat că a fost înregistrată o sesizare depusă de mai multe persoane publice, cu privire la modalitatea de adoptare a unor acte normative. Astfel, în prezent se efectuează acte procedurale.
„La Direcția Națională Anticorupție s-a înregistrat o sesizare depusă de mai multe persoane fizice cu privire la posibile fapte aflate în competența de soluționare a instituției, în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative. Ca urmare, în conformitate cu prevederile procesual penale, se efectuează acte procedurale cu privire la aspectele sesizate. Precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare", a precizat DNA, într-un comunicat de presă.
Dosarul a fost înregistrat la data de 24 ianuarie, în urma unei plângeri depuse de Mihai Polițeanu, și nu are legătură cu modul în care au fost adoptate și publicate, în noapea de 1 februarie, ordonanțele de urgență de grațiere și care modifică legile penale. Însă, potrivit procedurii penale, procurorul învestit cu ancheta, este obligat să analizeze toate împrejurările în care au fost elaborate, aprobate și publicate cele două ordonanțe de urgență
Noul Cod de Procedură Penală prevede începerea urmăririi penale „in rem" (pentru faptă) imediat ce se depune o plângere penală, iar primele acte procedurale sunt cele de strângere a unor înscrisuri de la instituții sau persoane, dacă acestea există. Documentele cerute de la Ministerul Justiției face parte din această procedură obligatorie de la începutul anchetei.
Precizări Ministerul Justiției:
„În cursul zilei de ieri, 01 februarie 2017, Ministerul Justiției a primit solicitarea Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție – de a transmite, până la data de 02 februarie a.c., în original, toate înscrisurile care au legătură cu elaborarea și emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului din data de 31 ianuarie 2017, prin care au fost modificate și completate Legea nr.286/2009 privind Codul penal și Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și cu proiectul de lege adoptat de Guvernul României, pentru grațierea unor pedepse. Prin aceeași adresă Direcția Națională Anticorupție a solicitat transmiterea documentelor – rezultate ca urmare a corespondenței interinstituționale și interne, scrise sau prin poștă electronică, cu privire la cele două acte normative menționate, precum și precizarea numelui, prenumelui și a datelor de identificare a persoanelor care au participat la redactarea, întocmirea și/sau avizarea celor două proiecte de acte normative. Conform adresei documentele au fost solicitate în interesul urmăririi penale efectuate într-un dosar aflat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție. Față de acest demers Ministerul Justiției subliniază faptul că modificarea legislativă menționată a fost și este asumată de conducerea Ministerului Justiției în exercitarea atribuțiilor statutare și legale. Considerăm că declanșarea unei anchete de către DNA cu privire la modul de elaborare a unei Ordonanțe de urgență este o gravă imixtiune în activitatea autorității executive și o afectare fără precedent a echilibrului puterilor constituționale”, a precizat Ministerul Justiției, într-un comunicat.
În 24 ianuarie, Mihai Polițeanu preciza că a depus un denunț penal, împreună cu Elena Ghioc și Razvan Patachi, împotriva premierului Grindeanu și a ministrului Justiției, Florin Iordache.
Ei au motivat că demersurile celor doi „au avut loc cu încălcarea legii și cu scopul de a zădărnici tragerea la răspundere penală și executarea unor pedepse, în folosul unor colegi de partid, prieteni sau sponsori politici condamnați, trimiși în judecată sau anchetați penal în ultimii ani”.
„Constatând, printre altele: a) că Prim-ministrul Guvernului și ministrul Justiției au dezinformat Parlamentul României și Președintele României cu privire la intențiile de a promova grațierea și modificarea codurilor penale prin procedura ordonanței de urgență; b) caracterul conspirativ al inițierii și redactării ordonanței de urgență privind grațierea; c) încălcarea cu bună știință a prevederilor constituționale privind obligația adoptării unei legi organice în cazul grațierii; d) că nota de fundamentare este redactată dintr-o sumă de susțineri false sau parțial adevărate, cu scopul de a induce în eroare opinia publică, și că Guvernul a justificat oportunitatea grațierii în România pe baza acestor falsuri (e.g. s-au inventat așa-zise măsuri reparatorii cu caracter financiar la care state europene ar fi fost obligate prin condamnări CEDO); e) Guvernul a extins grațierea la condamnările cu suspendare, dar și la toate infracțiunile, inclusiv de corupție sau cu violență, în cazul deținuților peste 60 de ani, în contradicție cu afirmațiile din nota de fundamentare; credem că există indicii temeinice pentru declanșarea unei anchete penale în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de favorizare a făptuitorului și a celei prevăzute la art. 8 alin (1) lit. b) din Legea 115/1999. Mai credem, așa cum am mai menționat în denunț, că este necesar să se verifice circuitul de inițiere și avizare de la emitent (în speță Ministerul Justiției) și să se afle cu exactitate împrejurările inițierii și redactării ordonanțelor, având în vedere informațiile publice că cel puțin ordonanța grațierii nu a fost inițiată și redactată la Ministerul Justiției și că direcțiile de elaborare și/sau de avizare acte normative ar fi fost puse în fața unui proiect redactat în altă parte și că li s-ar fi ignorat punctul de vedere”, preciza Mihai Polițeanu, pe pagina sa de Facebook.
În 2 februarie, Mihai Polițeanu a transmis, printr-un comunicat de presă, că a fost audiat, la DNA, în legătură cu denunțul penal depus.
„Cu ocazia audierii, având în vedere i) evenimentele din noaptea de 31.01.2017 când Guvernul României a adoptat conspirativ o ordonanță de urgență de modificare a codurilor penale, precum și ii) indiciile publice ale unei întâlniri între ministrul Justiției și șeful său de partid Dragnea Liviu, în care cel din urmă ar fi solicitat imperativ adoptarea ordonanței amintite, am decis să depun o completare la denunțul penal în vederea efectuării de cercetări penale împotriva președintelui PSD pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 13 din Legea 78/2000: <<Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite>>”, a scris el pe Facebook.
