După o serie de vizite americane de rang înalt, ieri s-a aflat la București comandantul forțelor NATO în Europa, a cărui misiune pare să fi fost punerea la punct a ultimelor detalii înainte de anunțul oficial privind prepoziționarea de echipamente militare grele pe teritoriul României.
Întrebat în cadrul conferinței de presă pe care a susținut-o ieri împreună cu ministrul Apărării, Mircea Dușa, dacă s-a luat decizia ca România să găzduiască inclusiv tehnică grea de luptă, generalul Breedlove a confirmat: „Da, această decizie va fi anunţată foarte curând. Sunt sigur că atunci când lucrul acesta se va întâmpla, România va răspunde prompt, ca de fiecare dată, şi va fi de acord cu prepoziţionarea acestei tehnici, fiind întotdeauna un partener de încredere pentru NATO”. La rândul lui, Mircea Dușa a precizat că este vorba de discuții la nivel tehnic.
Discuțiile de ieri survin vizitei efectuate de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la Washington, unde a discutat cu șeful Pentagonului, Ashton Carter, „stadiul activităților de reasigurare ale NATO” convenite la Summitul din Țara Galilor, din care face parte și prepoziționarea în Europa de Est a echipamentelor militare și logistice care să fie puse la dispoziția unei noi forțe de reacție ultrarapidă în curs de alcătuire.
Aprecierea lui Breedlove față de faptul că „România a fost întotdeauna un partener de încredere pentru
NATO” trebuie pusă în legătură cu declarațiile sale din urmă cu zece zile, când – după amenințările ambasadorului rus la Copenhaga, care a avertizat că navele daneze vor deveni ținte pentru rachetele nucleare rusești dacă Danemarca se va alătura apărării anti-rachetă – a amintit că România și Polonia au fost supuse unor presiuni mari de către Moscova pentru a nu găzdui elementele scutului anti-rachetă.
Spre deosebire de cei mai mulți dintre predecesorii săi, care s-au limitat strict la rolul lor militar, Breedlove nu s-a dat în lături în trecut să facă declarații publice cu implicații politice majore, fapt care a stârnit nemulțumiri din partea unor aliați europeni. Breedlove este adeptul unei riposte ferme față de agresiunea rusă în Ucraina și a lăsat să se înțeleagă că este în favoarea livrării de echipament militar letal Ucrainei. În februarie, Breedlove a avertizat într-un interviu că, în pofida acordurilor de la Minsk, Rusia nu numai că nu respectă condițiile privind retragerea armamentului greu, ci dimpotrivă, mărește miza, alimentându-i în continuare cu armament și trupe pe separatiștii din estul Ucrainei. Aceste declarații au stârnit furia Germaniei, care, potrivit Der Spiegel, ar fi denunțat declarațiile comandantului suprem NATO drept „propagandă periculoasă”. Mai mult, ministrul de Externe german, Frank Walter Steinmeier, chiar i s-a plâns secretarului general Stoltenberg de atitudinea generalului Breedlove, deși secretarul general nu are absolut nici o autoritate asupra comandantului militar.
Incidentul a fost aplanat ulterior, mai ales pentru că s-a dovedit că aprecierile serviciului de informații german, BND, au fost viciate și optimiste, că rușii au continuat într-adevăr să livreze armament și provizii separatiștilor, că armamentul greu nu a fost retras cu adevărat dincolo de graniță, ci doar în spatele liniei frontului, și că, în general, Rusia a ocolit sau a încălcat cât a putut acordul de la Minsk.
Pentru președintele Klaus Iohannis, care l-a primit ieri pe Breedlove la Cotroceni, această tensiune între poziția conciliantă față de Rusia a Berlinului și atitudinea lipsită de compromis a comandantului militar al Alianței ar putea prezenta o dilemă dacă va fi nevoit la un moment dat să aleagă care dintre cele două abordări ale crizei ucrainene și relațiilor cu Rusia este mai adecvată și servește mai bine interesele României.
