Guvernul a aprobat, ieri, un proiect de lege prin care se revine la pensiile speciale ale militarilor și ale celor din sistemul de ordine publică și siguranță națională. Consultanții fiscali spun că este o decizie electorală, fără acoperire financiară, următoarele guverne urmând să acopere gaura de la buget.
Deși premierul Victor Ponta neagă că ar fi vorba despre pensii speciale, practic se renunță la principiul contributivității, prin care cuantumul pensiei este stabilit în funcție de contribuție și stagiu.
"Nu sunt pensii speciale, sunt pensii… doar îndreptăm greșelile din trecut și era necesar acest lucru. Am mai îndreptat o parte din pensiile militarilor. De-acum va fi un sistem foarte clar, aplicat în orice țară NATO și UE, care stabilește o stabilitate și predictibilitate pentru cei care fac serviciul militar”, a declarat Ponta.
Astfel, prin noul act normativ, pensiile se vor plăti din sumele alocate la bugetul de stat prin bugetele MApN, MAI și SRI, dar sistemul de pensii militare nu va mai fi un sistem contributiv, angajatorul nefiind obligat să achite contribuția aferentă acestuia. Angajatul va plăti lunar o cotă de contribuție egală cu cota de contribuție individuală de asigurări sociale, sumă ce va fi vărsată la bugetul de stat. Baza lunară de calcul al contribuției individuale este solda lunară brută sau salariul lunar brut.
Decizia CEDO în cazul Abăluţă
“Vor să renunțe la principiul contributivității, adică să primești pensie în funcție de contribuție și stagiu. Revin la pensiile speciale, care au fost desființate de fostul premier Emil Boc. De unde vor scoate banii și care este impactul bugetar? Vor introduce noi taxe și impozite? Creează un model inechitabil în sistemul de pensii”, ne-a spus Gheorghe Ialomițeanu, fostul ministru de Finanțe. Afirmațiile acestuia sunt susținute și de decizia CEDO în cazul Constantin Abăluță, ce a respins cererea celor 307 reclamanți care au fost cadre militare și care s-au plans că Executivul le-a tăiat pensiile speciale.
“În ceea ce priveşte diferenţa de tratament, în raport de alte categorii de pensionari, Curtea a constatat că o diferență este discriminatorie, în sensul art. 14 din Convenţie, în cazul în care nu are nici o justificare obiectivă şi rezonabilă”, se arată în decizia CEDO. Reamintim că, în 2010, Guvernul Boc a decis eliminarea pensiilor speciale ale militarilor, magistraților și parlamentarilor, prin Legea pensiilor, fiind introdus un sistem unitar de pensii. Argumentul – perioada de criză a diminuat fondul de pensii.
Și consultantul fiscal Gabriel Biriș, consideră că această decizie este pur electorală: “Diferența, pentru aceste pensii, se va completa de la bugetul de stat. Vin alegerile și au nevoie de voturi. Povara financiară este lăsată pe umerii viitoarelor guverne”. Acesta reamintește de un studiu recent din care rezultă că, dacă se menține același ritm de creștere, iar natalitatea nu scade, în momentul în care generația anilor ’70 iese la pensie deficitul la bugetul public de pensii va fi de 15% din PIB. “Așa ceva nu ai cum să finanțezi. De aceea, există două variante: fie crești vârsta de pensionare, fie scazi drastic punctul de pensie. Nemții au rezolvat această problemă prin creștere economică și import de forță de muncă. Noi, din păcate, am exportat forța de muncă”, arată Biriș.
Ce prevede noul proiect de lege
Proiectul instituie reglementări prin care se revine, de principiu, la regulile care caracterizau sistemul pensiilor militare de stat. Vor exista pensii de serviciu, pensii de invaliditate și pensii de urmaș. Pensiile de serviciu vor fi: pensia de serviciu pentru limită de vârstă (în care limitele sunt cele prevăzute de legislația actuală și cresc, gradual, de la 55 de ani la 60 de ani), pensia anticipată și pensia anticipată parțială. De asemenea, se revine la principiile de stabilire a pensiilor potrivit legislației specifice categoriilor de personal cu statut special din instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, în vigoare până la data de 1.01.2011.
Pensiile aflate în plată, stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010, pentru cadrele militare trecute în rezervă în intervalul cuprins între 1.01.2011 și data intrării în vigoare a prezentei legi, se recalculează potrivit reglementărilor cuprinse în aceasta. În cazul pensiilor care, prin noul mod de calcul, s-ar diminua, se păstrează cuantumul actual.
Pactul ruşinos din 2012
Noul proiect de lege a fost susținut de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, care a încercat permanent să își consolideze poziția în partid prin reintroducerea pensiilor speciale. Decizia Guvernului Boc de a renunța la aceste privilegii a stârnit nemulțumirea cadrelor militare, mii de pensionari protestând în întreaga țară. În 2012, USL semna o înțelegere cu mai multe sindicate şi asociaţii ale societăţii civile, conduse de liderul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), col. (r.) Mircea Dogaru.
Astfel, în schimbul debarcării lui Traian Băsescu, Ponta a semnat un act prin care se declară de acord cu “desfiinţarea Curţii Constituţionale, ANI, DNA, CNSAS”, dar și cu revenirea la pensiile speciale.
