Premierul a fost trimis, ieri, în judecată, alături de senatorul PSD Dan Șova și alte trei persoane. În ciuda celor 19 infracțiuni de care este acuzat și a gravelor probleme de imagine și credibilitate pe care le-a creat Executivului și, implicit, României, Ponta nu dă semne că ar intenționa să demisioneze, așa cum au făcut-o alți politicieni europeni atunci când s-au confruntat cu acuzații de corupție.
Anunțul trimiterii în judecată a șefului Guvernului a venit de la DNA exact când Victor Ponta participa la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a fost urmat de cereri de demisie și solicitări către PSD de retragere a sprijinului politic. „Situația, după părerea mea, este din ce în ce mai problematică pentru domnul prim-ministru, pentru Guvern și pentru PSD, dar trebuie să recunoaștem că imaginea României are foarte mult de suferit de pe urma acestei chestiuni. Sper să se analizeze situația cu toată răspunderea și cei care pot veni cu soluții să vină cu soluții“, a declarat președintele Klaus Iohannis.
Acesta a subliniat și că soluția „cea mai simplă“ ar fi cea propusă în iunie, adică demisia lui Ponta. Cereri de demisie „urgentă“ au fost formulate și de reprezentanții M10 și PMP, sub argumentul că actualul șef al Executivului „dezonorează grav România“. La rândul său, co-președintele PNL Alina Gorghiu a cerut partidelor care îl susțin pe premier, în special liderilor PSD și UNPR, „să facă o opțiune fermă prin care interesul public să fie pus înaintea interesului de partid“.
… caravana PSD trece
În orele care au urmat anunțului DNA, Victor Ponta nu a renunțat la funcție, dar a scris pe Facebook despre „obsesia unui procuror total neprofesionist în a se afirma în carieră inventând și imaginând fapte și situații neadevărate din urmă cu 10 ani“. Cartea tăcerii a fost abordată de liderii PSD, dar o idee despre direcția în care vor curge declarațiile, în zilele următoare, ne-o putem face dacă ne uităm la afirmațiile deputatului PSD Cătălin Rădulescu: „Premierul este trimis în judecată pentru o faptă presupusă. Să mergem pe prezumția de nevinovăție. Această trimitere în judecată nu afectează sub nici o formă imaginea PSD (…). El trebuie să își continue mandatul, are un mandat bun, are susținerea în continuare a partidului“.
În condițiile în care Ponta nu-și dă demisia, iar președintele Iohannis nu-l poate suspenda din funcție (Constituția prevede o astfel de măsură doar pentru fapte comise în timpul mandatului), decizia este la PSD și aliații săi.
Precedente europene
În alte state membre ale UE, miniștri, premieri și chiar președinți au renunțat la funcție la scurt timp după ce au fost acuzați de corupție, fără a aștepta să fie trimiși în judecată sau condamnați în prima instanță (cum a așteptat Liviu Dragnea, cel care va avea acum un cuvânt decisiv de spus în privința lui Ponta). Premierul ceh Petr Necas a demisionat, de exemplu, în iunie 2013, doar pentru că a început să fie investigată, pentru corupție, șefa sa de cabinet, Jana Nagyova. La rândul său, Christian Wulff, președinte federal al Germania între 2010-2012, a demisionat a doua zi după ce procurorul general a solicitat ridicarea imunității sale într-un scandal de corupție.
Etapele judecării
Judecarea premierului Victor Ponta pentru 17 fapte de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani (dosarul „Șova – prejudicierea complexurilor energetice Turceni, Rovinari”) va merge în linie dreaptă. Premierul poate întrerupe judecarea doar dacă se îmbolnăvește grav și nu poate participa la proces. Dacă dosarul trece de judecătorul de cameră preliminară, nu se va mai pierde timpul cu expertizele cerute de Ponta sau de către ceilalți inculpați deoarece acestea au fost deja executate în faza urmăririi penale, la solicitarea acuzaților. Prima decizie a camerei preliminare are o cale de atac.
După ce se epuizează procedura camerei preliminare, dosarul va fi judecat pe fond de o altă instanță de judecată. Se dă prima sentință, care are o cale de atac. Următoarea instanță va da sentința definitivă și executorie. Dacă va fi condamnat cu executare, Ponta va merge la pușcărie. Chiar dacă va merge la închisoare, Ponta poate apela la căi extraordinare de atac, însă acestea sunt încorsetate de condiționalități aspre, care se referă strict la respectarea procedurilor din cursul procesului penal.
Cum a încercat să întârzie trimiterea în judecată
De-a lungul urmăririi penale, Ponta a apelat la un adevărat „arsenal” ca să evite întâlnirile cu procurorul de caz.
Prima dată când a ajuns la DNA, premierul a fost înștiințat că este urmărit penal. Atunci a refuzat să dea declarații scrise, pe motiv că vrea să studieze probele din dosar.
La citările ulterioare nu a mai venit, invocând diverse motive. Cu toate acestea, Ponta nu scăpa nici un prilej să susțină în fața presei că abia așteaptă să fie citat de procuror, să-i explice de ce nu e vinovat și să se închidă dosarul.
La scurt timp după înștiințarea de urmărire penală, premierul a decis să meargă în Turcia, pentru o operație la genunchi. Așa a evitat una dintre citările la DNA.
Apoi, a invocat recuperarea după operație, după care a plecat în concediu la Miami (SUA).
În fine, a fost la DNA, în total, de cinci ori. Într-una din vizite a cerut o expertiză financiar-contabilă, unde a avut expert parte, ca și co-inculpatul Dan Șova.
Apoi, a mai fost la DNA pentru a lua la cunoștință rezultatele expertizei. Expertul lui Ponta a ajuns la concluziile experților DNA, care au stabilit inițial prejudiciile. Atunci a fost înștiințat că i-a fost schimbat statutul juridic din suspect în inculpat (procedură după care urmează trimiterea în judecată).
A cincea oară Ponta a fost la DNA din proprie inițiativă pentru a împiedica trimiterea în judecată prin depunerea unei hotărâri a Curții de Justiție a UE. Nu a fost salvat de trimiterea în judecată prin invocarea hotărârii respective deoarece documentul nu avea nici o legătură cu dosarul său penal. Era un răspuns la întrebarea prealabilă adresată Curţii de către o instanță administrativă (nu penală!) din Bulgaria, pe interpretarea Directivei TVA.
