Hotărârile instanţelor pronunţate prin nesocotirea deciziilor Curţii Constituţionale sunt nule de drept, potrivit unei propuneri legislative inițiată de doi deputați UDMR. Legea ar urma să se aplice și în cazul celor care au fost condamnați pe baza interceptărilor.
Proiectul propune completarea legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (CCR), prin introducerea unui nou articol: „Deciziile instanţelor pronunţate prin nesocotirea deciziilor Curţii Constituţionale sunt nule de drept”. De asemenea, iniţiativa stabileşte că, în zece zile de la primirea comunicării unei decizii a CCR, Ministerul Justiţiei elaborează proiectul de modificare a actului normativ constatat ca fiind neconstituţional şi îl înaintează Guvernului. Iniţiativa, semnată de deputaţii UDMR Marton Arpad şi Seres Denes, a trecut de Camera Deputaţilor prin aprobare tacită iar Senatul este for decizional. La Senat a fost avizat favorabil de comisia pentru drepturile omului și se află pe ordinea de zi a comisiei juridice. Ieri, comisia juridică a amânat dezbaterile, din lipsă de cvorum, decizia urmând să fie luată săptămâna viitoare. Inițial, proiectul nu avea legătură cu decizia Curții Constituționale privind interceptările, dar, fiind introdus acum pe ordinea de zi, va influența și regimul acestora.
Argumentele parlamentarilor
Cei doi deputaţi UDMR susţin, în expunerea de motive, că scopul propunerii este acela de a urgenta punerea în acord a legislaţiei cu deciziile judecătorilor CCR, iar „pe de altă parte introduce o prevedere clară a nulităţii absolute a deciziilor luate prin desconsiderarea deciziei Curții Constituționale, protejând astfel cetăţeanul de posibile neglijenţe sau abuzuri ale unor magistraţi”. Deputatul UDMR Seres Deneș, unul dintre inițiatorii proiectului a declarat că acesta ar putea fi aplicat și celor care au fost condamnați pe baza interceptărilor. „Declarându-se neconstituționale acele articole din Codul de Procedură Penală, iar acele ascultări au fost baza unor hotărâri sau întocmirii unor dosare penale, sigur că și aceste prevederi ar trebui revizuite pentru a fi puse în concordanță cu prevederile hotărârii Curții Constituționale”, a declarat Seres Denes.
Parlamentul a mai spus că, în final, instanța de judecată este factorul de decizie în cazul revizuirii. „E o chestiune destul de delicată, fiind vorba despre hotărârile definitive, dar ca și cale de atac, revizuirea poate fi folosită. Sigur că instanța va fi cea care va decide acest lucru. Dacă sunt condiții temeice, instanța va decide. Nu numai ascultările sunt baza unei hotărâri a instanțelor de judecată. Sunt conjugate acolo probele. Dacă acestea au fost determinante, sigur – e o problemă”, a mai declarat Seres Denes.
Codul de procedură civilă, anulat
În schimb, Consiliului Legislativ, care a avizat negativ propunerea, atrage atenția asupra efectelor de natură juridică. „Soluţia legislativă preconizată, privind instituirea nulităţii de drept a deciziilor instanţelor pronunţate prin nesocotirea deciziilor Curţii Constituţionale nu poate fi acceptată, în raport cu dispoziţiile art. 405 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora nulitatea unei hotărâri nu poate fi cerută decât prin căile de atac prevăzute de lege, în afară de cazul în când legea prevede în mod expres altfel”. Cu alte cuvinte, inițiatorii au gândit o cale de anulare automată, sărind peste procedurile din Codul de procedură civilă. Consiliul mai precizează că situaţia de excepţie avută în vedere de text implică, de asemenea, urmarea unei proceduri iniţiată prin cererea persoanei interesate sau din oficiu, întrucât „constatarea nulităţii nu poate fi realizată decât de o autoritate competentă desemnată pri lege”. În avizul negativ al Consiliului Legislativ se mai spune că aceeaşi soluţie este valabilă şi în ceea ce priveşte hotărârile penale.
Posibile efecte
Proiectul ar urma să intre în dezbatere în contextul recentei decizii a CCR privind interceptările în dosarele penale. CCR a motivat, miercuri, decizia legată de interzicerea Serviciul Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică, susţinând că SRI nu are atribuţii de cercetare penală. Însă, merită remarcat că, în legătură cu această decizie, judecătorul constituțional Daniel Morar a explicat, citat de Hotnews, că nu duce automat la anularea tuturor dosarelor, ci judecătorii vor decide de la caz la caz. Și aceasta pentru că nulitatea relativă a unor probe poate fi invocată doar până la un anumit moment procesual, mai precis până la finalizarea procedurii la camera preliminară. În acele dosare care au trecut de camera preliminară, interceptările nu mai pot fi anulate ca probe. În plus, potrivit unor informații din interiorul CCR, dosarele aflate în curs pot fi afectate de decizia CCR doar dacă inculpații au invocat acceași execpție de neconstituționalitate, legată de interceptările SRI. În această situație s-ar afla 11 dosare.
Pe de altă parte, CCR a declarat joi neconstituţional alineatul din Codul de procedură penală care permitea revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, în cazul în care acestea s-au întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată ulterior neconstituţională.
Ambasada SUA: Guvernul, lăudat
Ambasada SUA salută eforturile Guvernului de a alinia legea la recenta decizie a Curții Constituționale privind folosirea probelor obținute prin supraveghere tehnică și de a menține capacitatea instituțiilor statului de drept de a-și continua importanta activitate, se arată într-un comunicat. „Parteneriatul Strategic SUA-România a condus la o cooperare din ce în ce mai strânsă și mai importantă între instituțiile de aplicare a legii în sprijinul luptei împotriva criminalității organizate internaționale, corupției, criminalității cibernetice și terorismului”, se mai arată în comunicatul de presă al Ambasadei SUA la Bucureşti. Guvernul a adoptat vineri seara, într-o şedinţă extraordinară, o ordonanţă de urgenţă pentru a pune în acord legislaţia cu decizia CCR în cazul interceptărilor.
