Unele taxe, a căror dispariţie fusese anunţată de PSD acum un an, în programul electoral, rămân în vigoare. Altele noi apar.
Experţii chestionaţi de „România liberă” susţin că e de-abia începutul.
Urmează altele, tot mai multe, pentru ca Executivul să tragă de la populaţie banii pe care nu-i mai obţine ca venituri la buget pe actuala fiscalitate. Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a recunoscut că impozitul zero pentru salariile mai mici de 2.000 de lei nu va fi implementat în anul 2018, cum prevede programul de guvernare PSD-ALDE. Dar care este impactul bugetar al acestei taxe? „Să folosim un calculator de taxe şi impozite. La un salariu net de 2.000 de lei, impozitul pe salariu este de 235 de lei. 16% din această sumă e 146,875 lei”, a explicat consultantul fiscal Adrian Benţa pentru „România liberă”.
Acesta a mers mai departe cu calculul ipotetic. „Să presupunem acum că avem un milion de cetăţeni cu salariul mai mic de 2.000 de lei. Într-un an, miza e de 12 ori mai mare. Sunt în total 8,8125 miliarde de lei, la toţi cei aproximativ cinci milioane de salariaţi din România cărora ar fi trebuit să li se aplice această reducere de taxare, indiferent de venit, cum fusese promisiunea”, a detaliat expertul.
Aşadar, miza fiscală este de aproape 2 miliarde de euro. PSD se luptă pentru numai atâţia bani în plus? „Două miliarde de euro este o sumă foarte mare. La impozitarea salariaţilor part-time ca şi cum ar lucra normă întreagă creşterea le aduce cam 100 de milioane de euro în plus. Orice sută de milioane de euro în plus e suficientă ca să-ţi iei un Louis Vuitton”, a declarat Adrian Benţa.
Taxa de solidaritate care în realitate era cu totul altceva
Consultantul fiscal afirmă că guvernarea este „«la cotor» rău de tot“, dar, în plus, mai trebuie să mai plătească şi altele. Creşterile de pensii, de exemplu. „Părerea mea este că, atunci când au retras legea, deja au făcut calculele.” Un capitol separat este într-adevăr recunoaşterea amânării mult promisei Legi a pensiilor pentru anul viitor. Aceasta presupunea noi măriri de pensii, pe care acum Executivul ar recunoaşte astfel că nu le va face.
Eşecul Legii pensiilor a fost ocultat voit sau nu de un alt anunţ, posibil pentru a acoperi spaţiul public cu o falsă discuţie publică, pe un subiect secundar. Astfel, Mişa a anunţat apariţia unei aşa-zise taxe de solidaritate, de 2%.
În iunie, PSD anunţase introducerea unei taxe de solidaritate, ce ar fi trebuit să fie plătită de românii cu bani. În vară, cum nota Capital, se dorea supraimpozitarea cu 25% a salariilor de peste 14.500 de lei. În total, la aceste salarii se percepea un impozit de 41%. Apoi, premierul Mihai Tudose a trecut-o, pe 25 iulie, în stilul său caracteristic, la „discutate şi uitate”.
Noua aducere în prim-plan a noţiunii „taxa de solidaritate” de către Ionuţ Mişa era în realitate despre scăderea unei contribuţii de la 0,25% la 0,20% din venitul net. Banii aceştia sunt destinaţi şi acum şi ar fi destinaţi şi în viitor constituirii fondului de garantare pentru situaţii de insolvenţă şi faliment ale unor firme.
O chestiune complicată
Prima întrebare care se ridică este: de ce a adus vorba Ionuţ Mişa despre o taxă nouă, de 2%, când în realitate vestea ar fi că o taxă existentă, mult mai mică, de 0,25%, ar scădea cu 0,05 puncte procentuale? A doua e cea ridicată de Mircea Coşea. „90% din aceşti bani merg la Guvern şi se vor folosi pentru acţiuni sociale de altă natură care vor apărea. E o chestiune complicată, pentru că banii ar trebui să fie pentru şomaj şi alte situaţii ce apar. Mie nu mi-e clar deloc”, a declarat universitarul.
„Este iminentă apariţia de noi taxe şi impozite”, a explicat Adrian Benţa, expert fiscal, adăugând că „pe termen lung (n.n. – celor din Guvern) le crapă efectiv bugetul. Nu au de unde să scoată banii. Singura necunoscută e cât de mari şi de dureroase ar fi aceste noi taxe şi impozite. Eu aş merge pe sistemul de majorări de accize. Măcar să suportăm toţi în mod egal”.
Pe de altă parte, încă din primăvară, Mircea Coşea, care e profesor de economie, a anunțat, în „România liberă”, că, atunci când PSD va termina banii, va începe să introducă tot mai multe taxe şi impozite.
Când programul de guvernare se suprapune peste cel electoral
„Apare efectul unei greşeli iniţiale: au transformat programul electoral într-un program de guvernare, fără etapizare, fără respectarea principiilor de guvernare. Principiile programului electoral sunt corecte: «Vom creşte salariile, pensiile». Bun. Dar, când dl Dragnea iese la televizor, împreună cu Olguţa Vasilescu, şi zice: «Avem o agendă şi îndeplinim programul de guvernare»… nu se poate aşa ceva“, a spus pentru RL expertul.
Acesta explică faptul că efectele economice şi, în general, programele economice „nu sunt de pe o zi pe alta, ca la graficul de producţie de la fabrica de marmeladă” şi că PSD a pus „boii înaintea carului şi au făcut bugetul de cheltuieli fără să aibă acoperirea acestora, printr-o creştere a productivităţii sau măcar printr-o mai bună alocare a fondurilor europene. Bugetul a intrat într-o criză, pe care încearcă să o repare cu fel de fel de lucruri ce neagă, până la urmă, principiile programului electoral”.
PSD trebuie să-şi recunoască greşelile
„Au spus că nu vor exista impozite şi taxe, că vor creşte salariile. E o chestiune destul de complicată politic. Dacă discutăm în termeni politici, e un eşec”, afirmă Mircea Coşea. Specialistul susţine că „se caută încă să fie ascuns acest eşec prin fel de fel de explicaţii de tip Mişa, adică nu se înţelege nimic, sau de tip prea festivist, vezi Olga Vasilescu”.
Coşea crede că PSD „trebuie să facă un pas înapoi, recunoscând că anumite lucruri au fost greşite sau puse prea în faţă”, că „trebuiau lăsate. Să aibă un dialog, de tipul raportului asupra stării naţiunii, pe care îl are preşedintele SUA cu naţiunea. Să explice: «Asta e situaţia, asta facem, asta va urma. Dacă nu vor face asta, oricum credibilitatea PSD scade. Din câte ştiu, în PSD există oameni foarte raţionali, chiar la nivel de conducere, care înţeleg că lucrurile nu merg bine”.
„Tot ce avem creştere economică se duce pe două canale perdante: rostogolirea datoriei şi deficitul balanţei comerciale. O rotire a banilor. Ei rotesc bani, nu creează bani. Cei care ţin banii sunt, de fapt, cei care produc. Impozitele şi taxele vin mari tot la cei care le plătesc“, a explicat universitarul pentru „România liberă“.
