Bugetul SRI va crește și anul viitor, chiar dacă PSD se află în război cu ”statutul paralel” din care ar face parte și acest serviciu secret, după cum susțin unii lideri social-democrați.
Serviciul Român de Informaţii (SRI), Serviciul de Informaţii Externe (SIE) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) vor avea în 2018 un buget total („credite bugetare”) de 2,92 miliarde de lei, potrivit proiectului Legii bugetului de stat pe anul viitor postat pe site-ul Finanţelor. Ca ordonatori principali, serviciile speciale vor mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 3,03 miliarde de lei. SRI are prevăzute credite bugetare de 2,3 miliarde de lei pentru 2018, în creştere cu 13,24% faţă de 2017, şi va mai putea suplimenta acest buget adăugând credite de angajament de până la 2,25 miliarde de lei. Majoritatea banilor vor merge în salarii și pensii, după ce anul acesta mai mulți angajați SRI au părăsit sistemul, ca urmare a deciziei Guvernului Tudose de a îngheța pensiile speciale. SRI va avea cheltuieli de personal de 1,2 miliarde de lei și cheltuieli de asistență socială de 630 de milioane de lei. Prin Casa de Pensii a SRI se plătesc și pensiile pentru foștii ofițeri SIE. SIE are prevăzute credite bugetare de 290 de milioane de lei pentru 2018, în creştere cu 15,9% faţă de 2017, şi va mai putea suplimenta acest buget adăugând credite de angajament de până la 290 de milioane de lei. STS are prevăzute credite bugetare de 332 de milioane de lei pentru 2018, în creştere cu 21,88% faţă de 2017, şi va mai putea suplimenta acest buget adăugând credite de angajament de până la 499 de milioane de lei.
PSD, generos cu SRI
SRI a depășit, în 2017, pragul de două miliarde lei în ceea ce privește alocarea bugetară, ajungând la 2,035 miliarde de lei. În 2017, 1,577 miliarde au fost cheltuite pentru salarii și pensii – 957,9 milioane pentru salarii și 619,3 milioane pentru pensii. Ponderea ridicată a cheltuielilor pentru salarii și pensii nu poate fi imputată conducerii SRI, fiind efectul unor decizii politice care au dus la umflarea, an de an, a bugetului instituției. Din 2006 până în 2015, SRI a fost condus de George Maior, fost senator PSD, iar din 2015 în fruntea instituției se află fostul parlamentar PC/PNL Eduard Hellvig. În ultimii ani, bugetul SRI a crescut sistematic. Astfel, în 2011, premierul Emil Boc a oferit SRI în jur de 1,1 miliarde lei. În 2012, Cabinetul PDL dorea să aloce tot 1,2 miliarde lei. Ajuns premier, Victor Ponta (PSD) l-a dus la 1,360 miliarde lei, prin rectificări bugetare. În 2013, SRI a primit, prin bugetul de stat și bugetul asigurărilor de stat, 1,452 miliarde lei. De fapt, Ponta a pus bazele strategiei PSD în relația cu SRI. În declarațiile publice sau în emisiunile televiziunilor apropiate, serviciile secrete erau înfățișate drept instrumentele puterii „dictatorului“ Traian Băsescu. În paralel, Ponta creștea alocările bugetare pentru SRI, condus de George Maior, nașul de cununie al fostului premier. În 2015, bugetul SRI a atins un nivel-record: 1,931 miliarde, din care 896 milioane pentru salarii și 376 milioane pentru pensii. Grija lui Ponta față de SRI s-a manifestat și după ce șefia Serviciului a fost preluată de Eduard Hellvig, propus de președintele Iohannis. Hellvig a devenit șef al SRI în martie 2015 și, în același an, instituția a beneficiat de două rectificări pozitive. Odată ajuns la Palatul Victoria, premierul Dacian Cioloș a redus bugetul total al SRI la 1,887 miliarde lei. Însă Guvernul a fost nevoit să crească suma pentru pensii la 448 milioane lei și a menținut cheltuielile de personal la 887 milioane lei.
