Legislație cu dedicație. Dragnea, scăpat de dosare, voia să declanșeze procedurile pentru a ocupa funcția de premier după ce se întorcea din SUA. A ratat la mustață. Deocamdată

Cele două proiecte de ordonanță de urgență prin care se grațiază pedepse și sunt schimbate legi penale urmau a-l salva, miercuri, pe Liviu Dragnea, președintele PSD, de ambele dosare penale, spun sursele României Libere apropiate Guvernului. După ce ar fi scăpat de dosare, Dragnea ar fi vrut să declanșeze procedurile de preluare a funcției de premier

Share

Ondine Ghergut 0 comentarii

Actualizat: 19.01.2017 - 15:29

Cele două proiecte de ordonanță de urgență prin care se grațiază mai multe categorii de pedepse penale și prin care sunt modificate legi, urmau a-l salva, miercuri, pe Liviu Dragnea, președintele PSD, de ambele dosare penale, spun sursele României Libere apropiate Guvernului. După ce ar fi scăpat de dosarele penale, Liviu Dragnea ar fi vrut să declașeze procedurile pentru a ocupa fotoliul de premier.

Proiectele de ordonanță de urgență care l-ar fi scăpat pe Dragnea de dosarele penale, programate a fi publicate miercuri în Monitorul Oficial, ar fi fost cadoul cu care Guvernul României l-ar fi întâmpinat pe președintele PSD la sosirea sa din Statele Unite ale Americii, unde s-a dus pentru a participa la festivitățile organizate cu ocazia instalării noului președinte Donald Trump. 

Scăpat de dosare, Dragnea urma să declanșeze procedurile de instalare în fruntea Guvernului, spun sursele noastre.

Grațierea șterge condamnarea lui Dragnea în dosarul “Referendumului”

După cum se știe, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani cu suspendare pentru infracțiuni electorale în dosarul “Referendumul din 2012”. În proiectul de ordonanță de grațiere, care trebuia promovat miercuri de Guvern, se stipulează că se grațiază toate pedepsele de până la 5 ani închisoare, inclusiv cele cu suspendare.

Or, Dragnea a fost condamnat definitiv cu suspendare la 2 ani închisoare pentru fraude la referendum, iar infrațiunea pentru care a fost condamnat se înscrie în cadrul normativ al proiectului de ordonanță, de parcă acest proiect a fost croit special pentru Dragnea. 

În momentul în care această ordonanță ar fi apărut în Monitorul Oficial, Dragnea ar fi scăpat atât de condamnarea cu suspendare, cât și de perioada de încercare de 4 ani. Ar fi avut cazier curat.

Reamintim că din cauza acestei condamnări, Dragnea NU a putut ocupa fotoliul de premier, care, așa cum el însuși susținea, i se cuvenea pentru că a câștigat alegerile.

Al doilea proiect de ordonanță îl salvează pe Dragnea de dosarul "Deturnarea banilor destinați copiilor defavorizați"

Dragnea mai are un dosar penal în care este judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție  pentru instigare la abuz în serviciu. Dragnea este acuzat că în 2006, pe când avea funcție de conducere în PSD și era președintele Consiliului Județean Teleorman, și-a instigat soția (pe Bombonica), șefă la Protecția Copilului Teleorman, și alte persoane cu funcții în acest serviciu public social, să angajeze fictiv și să plătească salarii pentru două persoane care munceau la sediul PSD din Alexandria.

 Al doilea proiect de ordonanță, prin care se modifică mai multe legi penale, îl scapă pe Dragnea de acest dosar. De ce? Pentru că se modifică normele care reglementează abuzul în serviciu. Și anume: în proiectul Guvernului Grindeanu se stipulează că infracțiunea de abuz în serviciu se pedepsește penal doar dacă există plângere prealabilă și doar dacă există prejudiciu de minim 200.000 de lei.

Să le luăm pe rând si să le aplicăm la dosarul lui Liviu Dragnea. 

Prima condiție ca să existe un dosar de abuz în serviciu este existența plângerii prealabile. În dosarul lui Liviu Dragnea nu există această plângere prealabilă, ci o sesizare. Nerespectarea acestei condiții atrage după sine clasarea dosarului.

A doua condiție este ca prejudiciul să fie de cel puțin 200.000 de lei. În dosarul lui Dragnea prejudiciul e doar de 108.000 de lei. În consecință, după publicarea ordonanței de urgență în Monitorul Oficial, instanța de judecată este obligată să înceteze procesul penal.

Această condiție de inculpare reprezintă un îndemn la a săvârși abuzuri în serviciu pentru fraudarea bugetelor publice cu sume de până la 200.000 de lei deoarece infracțiunea nu se pedepsește cu închisoare. Altfel spus, textul de lege îi folosește atât lui Dragnea, dar îi mulțumește și pe activiștii PSD din administrația locală, care se pot servi cum vor din banii public fără a risca arestarea preventivă și condamnarea. 

Mai există un motiv pe care avocații lui Dragnea îl puteau invoca pentru încetarea procesului penal și scăparea de răspundere, de pedeapsă în dosarul pe care îl are la instanța supremă. Și anume constatarea intervenției termenului de prescripție care înlătură răspunderea penală. De ce? Simplu, pentru că pedeapsa pentru abuzul în serviciu a fost redusă la doar 3 ani, iar prin micșorarea pedepsei s-a micșorat automat și termenul de prescripție la doar 5 ani.  Cum Dragnea a săvârșit faptele în 2006, este clar că de atunci au trecut mai mult de 5 ani. 

Dacă cele două ordonanțe de urgență ar fi fost publicate miercuri în Monitorul Oficial, Liviu Dragnea ar fi scăpat atât de eticheta de condamnat penal (cu suspendare, dar condamnat), cât și de o eventuală condamnare cu executare în cel de-al doilea dosar (a doua condamnare se dă cu executare, potrivit legii)

Modificările legislative nu sunt făcute pentru muritorii de rând, ci pentru funcționari publici, demnitari, politicieni

De modificările legilor penale care dezincriminează fapte penale precum neglijența în serviciu sau golesc de conținut conflictul de interese și îmblânzesc condițiile pentru incriminarea abuzului în serviciu vor beneficia, în special, funcționarii publici (primari, consilieri, președinți, vicepreședinți de consilii județene, adică baronetul local) și demnitarii, adică politicienii penali, nu oamenii de rând. Dacă s-ar publica aceste modificări legislative în Monitorul Oficial, foarte multe dosare se vor închide, iar prejudiciile nu se vor recupera.

O altă modificare legislativă care afectează Justiția este aceea care vizează instituția denunțătorului. Si anume, potrivit ordonanței Grindeanu, denunțătorul beneficiază de impunitate sau de reducerea pedepsei numai dacă denunță faptele în maximum 6 luni de la săvârșire. Practica a arătat că denunțătorii îndrăznesc să denunțe fapte penale abia după ce autorii nu mai dețin funcții publice. Or, majoritatea mandatelor sunt pe patru ani, așa că limitarea denunțului la 6 luni este o piedică în deschiderea dosarelor noi.

Nici ordonanța de grațiere a pedepselor nu e făcută pentru muritorii de rând, principalii beneficiari fiind tot funcționarii publici și demnitarii, deoarece majoritatea sunt condamnați cu suspendare, iar limita de 5 ani îi include pe toți cei condamnați cu suspendare. Altfel spus, nu se realizează motivul care ar fi determinat Guvernul Grindeanu să schimbe legislația: rezolvarea problemei supraaglomerării penitenciarelor.

În proiectul de ordonanță a grațierii, sub forma propusă de Guvernul Grindeanu, există și alte anomalii periculoase  și anume iertarea celor condamnați pentru evaziune fiscală în forma agravantă și plata prejudiciilor după ce ies din pușcărie. Adică, pierderea banilor, știut fiind că nici cu legea aspră de până la Ordonanța Grindeanu nu s-au recuperat mai mult de 10% din prejudicii.

Un alt pericol ascuns în Ordonanța grațierii  este reprezentat de înjumătățirea pedepselor pentru violatori, criminali, pedofili care au peste 60 de ani. 

Cine golește bugetul public, prin abuz, de milioane de euro, scapă de pușcărie; cine fură o pâine în tramvai stă 5 ani în închisoare

Ca să-și fi atins scopul declamat de eliminare a supraaglomerării penitenciarelor, proiectul legii grațierii ar fi trebuit să includă, spre exemplu, grațierea pedepselor pentru furturile de mâncare din mijloacele de transport, care nu au fost săvârșite cu vătămarea corporală a victimei. Ordonanța Grindeanu nu o cuprinde. Spre exemplu, dacă cineva a furat de foame o pâine într-un autobuz, face 5 ani de închisoare și nu beneficiază de grațiere deoarece furtul calificat, prevăzut de art, 229, alin, 1, nu e cuprins în proiectul de ordonanță de grațiere.

În schimb, dacă un demnitar, prin abuz în serviciu, a făcut găuri de milioane de euro bugetului public, rămâne cu o condamnare de doar până la 3 ani închisoare, care e grațiată.

Nu mai amintim că potrivit reglementărilor din ordonanța care modifică legislația penală, în viitoarele dosare de abuz în serviciu, dacă vor mai exista, nu se pot face arestări preventive deoarece măsurile preventive pot fi luate doar pentru infracțiuni care se pedepsesc cu minim 5 ani închisoare, or abuzul în serviciu e pedepsit cu doar 3 ani închisoare...

“Evoluție”: Pedepsele pentru abuzul în serviciu scad de la 15 ani închisoare, la doar trei ani, chiar dacă e vorba de prejudicii de milioane de euro

Din analiza actelor normative care au reglementat de-a lungul timpului abuzul în serviciu, se observă tendința legiutorilor de a micșora pedepsele, indiferent de pagubele produse bugetului public.

În vechiul Cod Penal existau trei categorii de abuz în serviciu, în funcție de urmările produse. Cea mai blândă pedeapsă, de până la 3 ani închisoare, era pentru abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor; abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi se pedepsea cu până la 5 ani închisoare, iar abuzul în serviciu în formă continuată, cu consecințe deoasebit de grave, se pedepsea cu până la 15 ani închisoare. În ultima categorie, cu pedeapsa cea mai grea, intrau și prejudiciile de milioane de euro.

Prin noul Cod Penal, intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, pedeapsa pentru abuzul în serviciu a scăzut până la 7 ani închisoare, dacă prejudiciile erau mari.

Ei, acum se vede treaba că politicienii puterii nu sunt mulțumiți cu scăderea pedepsei doar până la 7 ani, adică la mai puțin de jumătate din vechea pedeapsă și, prin această nouă intenție de modificare legislativă, pedeapsa pentru abuzul în seviciu, indiferent de consecințe, se micșorează la doar 3 ani închisoare, pedeapsă care intră în grila de grațiere. Adică, pentru abuzurile în serviciu săvârșite până la data de 18 ianuarie 2017 (așa e prevăzut în proiect!) se scapă de răspunderea penală. Exact ce-i trebuia lui Liviu Dragnea pentru a fi curat ca lacrima, numai bun de instalat în fotoliul de premier.


Consultați aici textele complete ale proiectelor de OUG: 

Textul complet al proiectului de Ordonanță de Urgență pentru grațierea unor pedepse

Textul complet al proiectului de OUG pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...
Loading...
loading...