Șeful statului afirmă că România poate gestiona primirea a 4.837 de refugiați, alocați prin votul din Consiliul JAI de marți. Anterior, Iohannis susținuse că țara noastră nu are capacitatea să integreze în societate mai mult de 1.785 de refugiați.
Înainte de plecarea la reuniunea Consiliului European, Klaus Iohannis a precizat că acest for nu va rediscuta decizia luată de Consiliul JAI, prin care a fost aprobat mecanismul suplimentar de relocare a 120.000 de refugiaţi.
România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi din 66.000 de extracomunitari distribuiţi din Italia şi Grecia, conform sistemului provizoriu de cote aprobat marţi de Consiliul JAI, numărul total de imigranţi alocat până în prezent Bucureştiului fiind de 4.837. Principalii oponenţi au fost depăşiţi în sistemul cu majoritate calificată după ce Polonia a renunţat la obiecţii. România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii.
Finlanda s-a abţinut de la vot. România a fost reprezentată de ministrul de Interne, Gabriel Oprea, care a avut mandat să susțină că România nu poate primi mai mult de 1.785 de imigranți.
Slovacia a anunţat ieri că urmează să conteste la Curtea de Justiţie de la Luxembourg decizia distribuirii, după ce Cehia a anunţat că a renunţat. Premierul Ungariei, Viktor Orban, va cere, la summitul UE, introducerea unor cote de distribuire a refugiaţilor tuturor ţărilor sigure din lume şi crearea unei forţe militare pentru protejarea frontierelor ţărilor UE care se confruntă cu un aflux de imigranţi.
Strategia României
Comparativ cu restul statelor care s-au opus cotelor obligatorii, poziția României pare de acceptare a situației. Președintele Klaus Iohannis a spus, ieri, că regretă că decizia JAI nu a fost luată prin consens, în baza unor negocieri, ci prin vot majoritar, el precizând că această decizie a JAI nu va putea fi schimbată în Consiliul European. Potrivit șefului statului, pe agenda reuniunii va fi un plan mai larg în ceea ce privește problema imigranților. „Se dorește discutarea modalităților de prevenire, cum pot fi ajutate țările de unde vin refugiații sau migranții, ce se poate face pentru a ajuta refugiații din taberele din Orientul Mijlociu pentru a preveni migrația spre UE”, a explicat șeful statului înainte de plecarea la Consiliul European.
Pe de altă parte, șeful statului a declarat că, ”în realitate”, numărul de refugiați care ar reveni României, conform deciziei JAI, nu este mare și ”poate fi ușor de gestionat”, el susținând că problema nu este legată de numărul imigranților, ci de principiul de impunere a unor cote obligatorii. “Poziția noastră rămâne în continuare una de participare voluntară. Nu cred că aceste cote obligatorii reprezintă o soluție”, a mai spus Iohannis. Președintele a mai spus că acești refugiați ”nu trebuie primiți în următoarele săptămâni, ci, cel mai probabil, într-un an”. Cu toate acestea, în urmă cu câteva săptămâni, șeful statului afirma că România poate găzdui doar 1.785 de refugiați.
Soluția, la Guvern
Președintele a spus că este datoria Guvernului să găsească soluțiile pentru a gestiona primirea refugiaților, dar a evitat să spună dacă vor fi construite noi tabere. „Însă nu va fi nevoie să se construiască foarte multe locuri suplimentare, pentru că refugiații sunt trimiși în altă parte din centrele de primire. Pe parcurs vin alții. E un proces dinamic și cei care vor gestiona efectiv vor veni sau nu cu propuneri de extindere. După părerea mea, nu e o problemă complicată”, a explicat Iohannis.
El a precizat că România va primi 6.000 de euro de la UE pentru fiecare refugiat. De alt-fel, șeful statului a lăsat să se înțeleagă că România nu va face nici un demers juridic pentru contestarea deciziei. „Înțeleg că sunt țări care vor să conteste decizia, vom aștepta să vedem rezultatul acestor contestări”, a comentat Iohannis. Pe de altă parte, Iohannis a declarat, ieri, întrebat despre schimbul dur de replici între oficialii români și ungari, că ar fi fost mai indicată o mai mare reținere de ambele părți și că un astfel de dialog complică relațiile dintre cele două țări.
new york
Întâlnire cu Joe Biden
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, ieri, că în marja deplasării sale în SUA va avea şi o întâlnire cu vicepreşedintele american, Joe Biden, la Casa Albă. “Această primă întâlnire oficială va fi fundamentată pe obiectivul ferm al întăririi parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii”, a declarat Iohannis. Preşedintele Iohannis va merge în Statele Unite ale Americii după ce va participa la reuniunea extraordinară a Consiliului European pe tema măsurilor privind criza imigranţilor. Sesiunea Adunării Generale a ONU se va desfăşura în perioada 15 septembrie – 6 octombrie, la New York, subiectul principal al discuţiilor fiind agenda Naţiunilor Unite post-2015, care va stabili strategia organizaţiei mondiale pe următorul deceniu şi jumătate.
