Sub pretextul pierderilor înregistrate din administrarea reţelei neinteroperabile, statul a închiriat partea neinteroperabilă către operatorii privaţi. Noii administratori privaţi au primit şi dreptul de a închiria mai departe liniile, urmând să încaseze şi o Taxă de Utilizare a Infrastructurii, colectatată anterior de CFR SA. Sistemul a dat naştere la abuzuri şi a devenit sursă de profituri pentru „băieţii deştepţi“ din zona feroviară.
Anchetele DNA din ultima vreme şi starea CFR Călători şi CFR Marfă arată, însă, că noii îmbogăţiţi din afacerile cu operatorii publici de marfă şi călători au beneficiat constant de sprijinul unor şefi din cele două companii de stat.
Mai mulţi angajaţi ai Ministerului Transporturilor şi ai CFR SA, compania de stat care administrează reţeaua feroviară naţională, dar şi patroni sau directori ai grupului braşovean de firme RC-CF/Regiotrans au fost reţinuţi ieri de către DNA sau sunt în atenţia procurorilor.
Ei sunt acuzaţi că au oferit informaţii esenţiale firmei RC-CF pentru ca aceasta să poată obţine contracte de închiriere a unor secţii de cale ferată în condiţii avantajoase, în detrimentul concurenţei. Cazul seamănă mult cu cel de anul trecut în care a fost implicat un alt important om de afaceri din transporturile feroviare de marfă, anume Gruia Stoica, patronul grupului Grampet.
Potrivit anchetatorilor, la data de 22 ianuarie 2014, Gruia Stoica i-a promis avocatului Doru Boştină că-i va da trei milioane de euro, pentru „a-şi exercita influenţa pe care a lăsat să se creadă că are o asupra directorului general al CFR Marfă (funcţionar public), pentru a-l determina să îşi încalce atribuţiile de serviciu şi să-i comunice preţul oferit de societatea pe care o conduce, la licitaţia din 29 ianuarie 2014, aşadar să divulge date confidenţiale”.
Nici o altă importantă firmă de transport feroviar de marfă, anume Transferoviar Cluj nu a scăpat de acuze. În toamna anului trecut, patronul acesteia, omul de afaceri Călin Mitică ar fi mituit şefi de la CFR Călători şi Salrom, prin intermediari, pentru a obţine contracte de lucrări, prin fraudarea achiziţiilor publice, potrivit unor documente ale procurorilor.
Astfel de cazuri explică, fie şi doar parţial, cheia succesului firmelor private din transporturile feroviare de marfă şi călători. Cota de piaţă a operatorilor privaţi a ajuns la 40% în transportul feroviar de marfă şi la 10-20% în cel de călători.
Angajaţi ai statului, mituiţi cu vacanţe
Potrivit procurorilor unul dintre caii troieni ai firmei RC-CF Trans SRL (deţinută de oamenii de afaceri Iorgu Ganea şi Costel Comana) în CFR SA, operatorul public de la care RC-CF închiria tronsoane de cale ferată, a fost până în 2013 Estrella Ştefănescu, şefa serviciului Urmărire transporturi din CFR. Aceasta a fost adusă la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru a fi audiată într-un dosar în care oficiali din Ministerul Transporturilor şi CFR sunt acuzaţi de luare de mită pentru favorizarea unor firme la licitaţii.
Surse judiciare au declarat anterior că Ştefănescu ar fi favorizat firmele lui Ganea şi Comana în licitaţii, primind în schimb de la aceştia diverse bunuri şi servicii, printre care card de combustibil, cazări la pensiuni, telefoane mobile, anvelope, un laptop performant, dar şi bani pentru a merge la o nuntă.
Estrella Ştefănescu le-ar fi pus la dispoziţie celor doi oameni de afaceri informaţii despre societăţile concurente, astfel încât aceştia să ştie exact ce oferte să facă pentru a câştiga licitaţiile. Cei doi au câştigat contractul de închiriere integrală a infrastructurii de pe raza Regionalei CFR Timişoara cu firma lor SC RC-CF Trans SRL Braşov. Copiii doamnei Ştefănescu au fost angajaţi formal, pe perioada verii, controlori de bilete pe ruta Bucureşti – Constanţa pe care operează cursa firma privată Regiotrans, controlată tot de Ganea şi Comana, au mai spus sursele citate. Infracţiunile au fost comise în perioada 2008 – 2013, iar directorul operatorului feroviar privat Regiotrans, Florin Hădărean, a fost şi el audiat la DNA în acest dosar.
De altfel, procurorii au făcut ieri percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Braşov şi Ilfov, la 19 adrese, inclusiv la Ministerul Transporturilor, Compania Naţională CFR, Regionala CFR din Braşov şi mai multe firme. Printre ele şi RC-CF Trans SRL Braşov.
Sursele judiciare citate mai spun că reprezentanţi ai CFR vizaţi în acest dosar sunt suspectaţi că au transmis informaţii nedestinate publicităţii în scopul atribuirii unor contracte către anumite firme, pentru achiziţia de echipamente scoase la licitaţie de CFR.
Printre persoanele vizate în acest dosar s-ar afla Costache Nicolau, fost director al CFR Infrastructură Regionala Braşov, care este suspectat de luare de mită de la Vasile Fanea, administratorul Vest Construct, pentru favorizarea firmei acestuia la atribuirea unui contract de lucrări.
Totodată, în acest dosar Claudiu Dumitrescu, director în Ministerul Transporturilor, este suspectat că ar fi luat mită de la omul de afaceri braşovean Iorgu Ganea, pentru favorizarea firmei private de transport feroviar RC-CF Trans.
Cum au făcut profitabilă privaţii calea ferată. Statul le-a dat în 2014 subvenţii de 300 milioane lei
Raportat la indicatorul călător-kilometri, CFR Călători a încasat în 2014 o subvenţie de 0,44 lei pe călător-km, de peste două ori mai puţin decât firmele private, precum cele ale lui Costel Comana sau Călin Mitică.
În prezent CFR SA gestionează în numele statului o reţea de cale ferată cu o lungime de 20.161 kilometri, din care 16.861 kilometri reprezintă infrastructură feroviară interoperabilă (cu reţeaua UE) iar restul reţea neinteroperabilă. Divizarea căii ferate pe acest criteriu s-a făcut în 1998, an în care gigantul CFR s-a reformat printr-o spargere a sa în mai multe entităţi, decizia fiind una discutabilă.
Sub pretextul pierderilor înregistrate la administrarea reţelei neinteroperabile, statul a decis să închirieze componenta neinteroperabilă către operatorii privaţi. Odată cu sectorul de cale ferată închiriat, noii administratori privaţi au primit şi dreptul de a închiria mai departe liniile operatorilor feroviari privaţi, urmând să încaseze de la aceştia o Taxă de Utilizare a Infrastructurii (TUI) colectatată anterior de CFR SA.
Sistemul, creionat cu asistenţă de la FMI şi Banca Mondială, a dat naştere la abuzuri şi a devenit sursă de profituri pentru firmele private.
Unul dintre argumentele statului a fost acela că, dând cu chirie linia ferată la privaţi, statul scapă de cheltuielile avute cu întreţinerea acesteia. Problema este însă că firmele private nu o întreţin nici măcar cât o făcea statul şi, la momentul la care o va primi înapoi, secţiunile în cauză vor fi într-o stare încă şi mai precară.
Odată închiriată linia, statul câştigă într-adevăr din economiile făcute cu întreţinerea acesteia, dar pierde veniturile reprezentate de TUI colectată. Spre exemplu, în toamna anului 2011 CFR SA a închiriat firmei Viatera Spedition o secţie de 32 de kilometri pentru suma de 89.000 de lei. Dacă nu ar fi închiriat-o şi ar fi încasat TUI din partea operatorilor privaţi CFR SA ar fi încasat 437.000 lei. Suma este calculată în ipoteza a două perechi de trenuri pe zi pe secţia închiriată, nivelul TUI fiind de 9 lei pe tren şi kilometru parcurs de acesta. Situaţia nu este unică. În cazul unor secţii cu o lungime totală de 139 kilometri închiriate în toamna anului 2011 firmei GFR, aceasta s-a angajat să plătească statului o chirie anuală de 135.000 lei, în timp ce încasările ce ar fi putut fi obţinute din TUI la 4 trenuri pe zi ar fi fost de 1,89 milioane lei.
Cum câştigă „băieţii deştepţi“ de două ori, acolo unde statul pierde
Cât priveşte operatorii feroviari, sistemul instituit de stat le convine. Spre exemplu, Costel Comana și Iorgu Ganea au înfiinţat două firme. Prima, RC-CF Trans SRL, se ocupă cu închirierea liniilor de cale ferată de la stat. A doua, numită Regiotrans, se ocupă de transportul călătorilor pe linii ale CFR SA, dar şi pe liniile închiriate de RC-CF Trans SRL. Pe de o parte, SC-CF Trans primeşte TUI de la Regiotrans, cealaltă firmă din grup, iar aceasta o decontează statului cu titlul de cheltuială la transportul călătorilor la momentul la care încasează subvenţia de la stat.
Spre deosebire de operatorii privaţi, Guvernul nu a permis niciodată CFR Călători să îşi inchirieze liniile deservite.
Operatorii privaţi, subvenţionaţi mai mult decât CFR Călători
Subvenţia primită în prezent de operatorii privaţi este cuprinsă între 57 şi 251 lei la mia de călători- kilometru (adică un călător transportat pe o distanţă de o mie kilometri) şi de 18.174 lei pe mia de tren-kilometru (un tren ce parcurge o mie de kilometri).
Ce înseamnă acest sistem? Pe cine avantajează acesta? Dacă merge cu trenul gol, fără nici un călător, operatorul privat tot iese în câştig. Potrivit calculelor noastre, o ramă de model Caravelle X4500 cu putere de 448 CP deţinută de Regiotrans consumă pentru parcurgerea a 100 de kilometri cel mult 150 litri de motorină, adică un cost de 180 de euro.
Pe de altă parte subvenţia încasată de acesta din parcurgeera a 100 de kilometri este de 1.817 lei, adică 400 de euro. Desigur, nu sunt incluse aici costurile cu salariile, amortizarea ramelor, costurile financiare, însă afacerea este bună.
De ani buni, sistemul ce presupune acordarea a 70% din subvenţie pe indicatorul tren-kilometru şi doar 30% din aceasta pe baza indicatorului călător-kilometru (singurul care ar trebui să conteze şi care reflectă cu adevărat caracterul de serviciu public) este menţinut inexplicabil de către protectorii operatorilor privaţi din interiorul Ministerului Transporturilor. Plimbatul trenului gol aduce bani privaţilor. Între Zărneşti şi Braşov, potrivit actelor adiţionale la contractul public, Regiotrans are nu mai puţin de 28 de trenuri pe zi, nu se ştie cât de pline.
CFR Călători, deţinătoare a unor locomotive gigantice cu un consum până la de zece ori mai mare, nu poate aplica schema. Plimbatul masivelor garnituri de tren fără călători ar costa mulţi bani CFR Călători, chiar şi cu subvenţie.
”Compania de stat nu poate achiziţiona rame sau garnituri de tren cu consum mic căci este în pierdere financiară. Fiind vorba de o piaţă liberalizată, statul nu poate ajuta financiar CFR Călători căci aceasta ar aduce proteste din partea operatorilor privaţi”, spune un fost director al CFR Călători. Apare, însă, un cerc vicios. Cu locomotive vechi, pierderile CFR Călători se măresc şi mai mult, iar sanşele de a ieşi din dificultate scad şi ele.
În 2014, cei trei operatori feroviari privaţi de călători – anume Regiotrnas, Interegional şi Transferoviar au încasat subvenţii de la stat cifrate la 318 milioane lei. CFR Călători, compania de stat care a transportat de 10 ori mai mulţi călători-kilometru, a primit subvenţii mai mari de numai patru ori.
Cine este vinovat
Căpuşarea firmelor de stat este un alt factor de profitabilitate pentru privaţii din acest domeniu. Asocieri dezavantajoase de tipul Rolling Stock dintre CFR Marfă şi Grampet, menţinute intacte de actualul Guvern, în pofida sutelor de articole scrise de presă, în care s-a arătat caracterul dezavantajos al acestei asocieri, sau cumpărarea de rame la suprapreţ de către CFR Călători de la Remarul 16 Februarie Cluj sunt alte afaceri care explică prăbuşirea firmelor de stat şi ascensiunea operatorilor privaţi.
O bună parte din vină aparţine însă tuturor miniştrilor Transporturilor de până acum, inclusiv actualului ministru, Ioan Rus. Nici unul nu a propus soluţii radicale, de lung parcurs, pentru reforma căii ferate, nici unul nu a permis ca aceste companii să fie conduse, nu de politrucii numiţi de ei, ci de manageri privaţi pe baza unor contracte ferme de management cu indicatori clari de performanţă.
