Senatorii și deputații au ignorat legea Curții de Conturi, dar și problemele penale pe care le are Ilie Sârbu. Totul s-a consumat în doar patru minute. PNL studiază posibilitatea de a se adresa Curții Constituționale.
Senatorul PSD Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta, a fost votat, miercuri, de plenul reunit al celor două Camere, în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul Curții de Conturi, cu 290 de voturi “pentru” şi 108 „împotrivă”. Sârbu a fost susținut de PSD și de partidele din Coaliție, iar PNL s-a poziţionat împotrivă. Desemnarea lui Ilie Sârbu a fost, practic, o formalitate cu toate că funcția pe care o va ocupa presupune o responsabilitate uriașă – monitorizarea cheltuirii fondurilor europene.
„Dezbaterea” pe tema numirii lui Sârbu a durat exact patru minute, după care s-a trecut la vot. Președintele comisiei pentru buget din Senat, Viorel Arcaș (PSD) a informat plenul despre avizul favorabil al comisiei, bazat pe faptul că Sârbu îndeplinește condițiile din legea Curții de Conturi pentru ocuparea postului. Condițiile verificate de comisii sunt studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum zece ani în specialitatea studiilor absolvite și pregătire profesională temeinică. La ședința de ieri a Legislativului au fost prezenți 464 de parlamentari, dar niciunul dintre ei nu a găsit de cuviință să ia cuvântul pentru a întreba dacă Ilie Sârbu chiar îndeplinește condițiile legale sau a semnala faptul că socrul premierului este urmărit penal.
A fost sau nu a fost?
Dar îndeplinește Ilie Sârbu condițiile prevăzute de legea Curții de Conturi? Majoritatea din jurul PSD a răspuns pozitiv, prin votul din comisiile de buget, dar semnele de întrebare persistă. Potrivit CV-ul său oficial, Sârbu are o licență în științe economice, obținută în 1998 la Universitatea din Craiova. La audierile din comisia de buget, socrul premierului a invocat, la capitolul experiență, faptul că a fost director general la o firmă din Timișoara (1991-2000) și ministru al Agriculturii (2001-2004, 2008-2009). Cu alte cuvinte, o parte din experiența lui Sârbu ar fi anterioară absolvirii facultății! La discuțiile din comisii, liberalii au contestat aceste calcule. „Am spus la audieri că experiența se referă la firme de stat, unde ar fi trebuit să fie director economic sau evaluator financiar. Nu putem lua în calcul experiența la o firmă particulară, unde nu ești ordonator de credite, sau postul de ministru, pentru că ministrul este un om politic, nu un specialist”, consideră deputatul PNL, Gheorghe Ialomițianu, membru al comisiei de buget.
De ce nu au găsit, însă, de cuviință liberalii să reia subiectul ieri, în plen, unde erau prezente televiziunile, iar tema ar fi beneficiat de o altă mediatizare. „Ar fi trebuit el să se retragă, nu să i-o cerem noi. Noi nu am vrut să îl punem într-o situație delicată, are părul alb, are atâta experiență politică. E păcat pentru România să numim un astfel de om, la final de carieră politică, la Curtea de Conturi”, a explicat Ialomițianu.
Posibilă contestație la CCR
Ce se va întâmpla mai departe? Liberalii anunțaseră că vor contesta decizia de numire a lui Ilie Sârbu la Curtea Constituționlă (CCR), dar, ieri, PNL nu a luat o hotârâre clară. Copreședintele PNL, Alina Gorghiu, a caracterizat numirea lui Sârbu drept „nepotrivită”, dar nu a revenit asupra subiectului contestației. „Studiem dosarul, vom lua o decizie în perioada următoare”, a fost explicația dată de Eugen Nicolăescu, liderul deputaților PNL. Din punct de vedere juridic, Legea Curții de Conturi are o hibă – nu prevede interdicții pentru numirea unor persoane urmărite penal, ci doar pierderea mandatelor de către cei care sunt condamnați definitiv. Însă, PNL ar putea invoca nerespectarea condițiilor legate de vechimea în domeniu. Potrivit unor surse juridice, în acest caz, CCR ar putea constata neconstituționalitatea deciziei Parlamentului. Mai ales că există un precedent.
Precedentul
Prin decizia 251/2014, CCR a admis o contestație împotriva numirii lui Victor Ciorbea în funcția de membru neexecutiv al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară. Aceștia trebuie să aibă o experiență profesională în domeniul financiar al instituțiilor de credit sau al instituțiilor financiare nebancare de minim nouă ani de la data absolvirii studiilor de lungă durată, or Ciorbea nu avea această experiență.
Dacă liberalii nu vor sesiza CCR, sau dacă sesizarea ar fi respinsă, Ilie Sârbu urmează să activeze timp de cinci ani la Curtea de Conturi (evident, mai puțin în cazul în care va fi condamnat penal). Mandatele de la Curtea de Conturi sunt de nouă ani de zile, dar Ilie Sârbu îl înlocuiește pe actualul vicepreședinte, Ioan Anton, al cărui mandat a început în 2011. Cu alte cuvinte, mandatul preluat de Ilie Sârbu se va încheia în 2020.
Legea 22 din 1969
Ilie Sârbu nu poate fi numit în funcția de consilier de Conturi deoarece îi interzice legea 22 din 1969, actualizată în 2013. Legea este reglementată de o hotărâre a Consiliului de Miniștri tot din 1969, care este în vigoare și astăzi. Potrivit acestor legi, „nu poate fi angajat sau numit în funcția de gestionar cel urmărit penal sau aflat în curs de judecată”. Specialiștii consultați de România liberă susțin că Ilie Sârbu, față de care DNA a început urmărirea penală pentru infracțiuni de corupție, nu poate să ocupe o funcție de control de gestiune a bunurilor publice. Normele legale pentru numirea unui gestionar se aplică și unui consilier de Conturi care are atribuții în a controla gestionarea bunurilor publice administrate de instituții publice sau regii autonome și societăți comerciale cu capital de stat. Funcția de consilier de conturi, in care a fost numit Ilie Sarbu, se asimileaza celei de „gestionar” prin atribuțiile pe care le are.
Suspiciuni şi dosare în lucru
La începutul sesiunii parlamentare, Ilie Sârbu a renunțat la șefia grupului PSD din Senat, obținând la schimb sprijinul șefului PSD, Liviu Dragnea, pentru postul de la Curtea de Conturi. Pentru a-și rezolva problemele în partid, Dragnea (el însuşi condamnat la un de închisoare cu executare) a ales să ignore problemele lui Sârbu. Iar asta, în ciuda gravităţii situaţiei. Acesta din urmă este urmărit penal în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri şi nu a lămurit cum a dobândit apartamentul pe care l-a oferit, la schimb, Dacianei Sârbu. În plus, „România liberă” a dezvăluit că, în perioada în care Sârbu era ministru al Agriculturii, Romsilva a elaborat un regulament care a permis tăierea de păduri, fapt incriminat chiar de un raport al Corpului de Control al premierului Ponta.
Autoritatea de audit se ocupă de auditarea cheltuirii fondurilor europene din domeniul agriculturii, membrii săi fiind aleși de către Parlament. O poziție extrem de importantă și bine remunerată – 150.000 de lei pe an, potrivit declarației de avere depusă de actualul deținător al postului.
Problemele majore ale lui Ilie Sârbu
*Este urmărit penal, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, fiind acuzat de folosirea influenței politice și de sprijinirea unui grup infracțional organizat.
*În timp ce acesta era ministru al Agriculturii, Romsilva a elaborat un regulament care permitea tăierea de păduri, acțiune caracterizată chiar de Corpul de Control al premierului Ponta drept „abuz în serviciu”. DNA a decis urmărirea penală in rem, adică față de faptă.
*A realizat o tranzacție controversată cu un apartament de lux. Ilie Sârbu a omis un an de zile să declare un nou apartament și, chiar în acest moment, nu a precizat ce apartament a obținut la schimb de la familia Victor Ponta – Daciana Sârbu).
*Potrivit postului B1 TV, Ilie Sârbu ar fi devenit colaborator al fostei Securități la vârsta de 21 de ani.
