La zece luni de la scandalul legat de votul din diaspora, România nu are încă o lege a votului prin corespondență. Dacă proiectul nu va fi votat până în luna noiembrie, nu va putea fi aplicat la alegerile parlamentare de anul viitor. Șansele unei aprobări rapide sunt însă reduse.
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat că parlamentarii liberali vor intra de luni în grevă japoneză pentru adoptarea legii votului prin corespondenţă şi că la întoarcerea preşedintelui Klaus Iohannis din SUA va avea loc ultima rundă de negocieri. Acțiunea parlamentarilor PNL vine după ce liberalul Mihai Voicu a renunțat la șefia comisiei electorale, tot în semn de protest față de tergiversarea legii votului prin corespondență, iar partidul nu a mai avansat un alt nume în locul lui Voicu.
Dezbaterile sunt blocate la nivelul Comisiei de cod electoral, care trebuie să realizeze raportul asupra proiectului de lege. Legea votului prin corespondenţă ar trebui să intre în vigoare până în noiembrie, pentru a putea fi aplicată la alegerile legislative din 2016, în condiţiile în care Curtea Constituțională (CCR) a stabilit că legislaţia nu poate fi amendată cu mai puţin de un an înaintea scrutinului. Este greu de crezut că evenimentele se vor desfășura suficient de rapid. O nouă rundă de negocieri la Cotroceni se va încheia, probabil, cu aceleași declarații de intenție din partea partidelor, fără urmări practice. Mai mult, nu este clar dacă acestea vor fi convocate. Acum trei săptămâni, președintele Klaus Iohannis a declarat că a constatat „cu mulţumire” că partidele politice s-au angajat să treacă legea privind votul prin corespondenţă în actuala sesiune parlamentară şi că nu sunt necesare noi consultări la Cotroceni.
Cum au jucat PSD și PNL
În prima fază, proiectul trebuie adoptat de comisia electorală, unde deciziile importante se iau cu două treimi din voturi și orice împotrivire sau abținere cântărește greu. Cum după demisia lui Mihai Voicu cei doi vicepreședinți din partea PSD au evitat să convoace comisia, este greu de prevăzut când se va îndeplini măcar primul pas procedural. Ulterior, proiectul trebuie aprobat de fiecare Cameră a Parlamentului, în ședințe separate, după care poate fi contestat la Curtea Constituțională. Dacă nu va fi contestat, proiectul va ajunge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.
Cum s-a ajuns în această situație?După scandalul de la alegerile prezidențiale de anul trecut, când un număr mare de români din străinătate nu au putut să își exercite dreptul de vot, liderii partidelor parlamentare au promis, la unison, că Legislativul va adopta o lege a votului prin corespodență. Însă, în primele luni de activitate ale comisiei electorale, sub conducerea lui Valeriu Zgonea (PSD), social-democrații au invocat urgența analizării altor proiecte – cum ar fi legea alegerilor locale și cele privind înființarea și finanțarea partidelor. Pentru aceste proiecte s-au înființat subcomisii speciale, dar nu și pentru votul prin corespondență.
Ce putea să facă Iohannis
De fapt, în primăvara acestui an a fost momentul în care PNL și președintele Klaus Iohannis aveau încă posibilitatea de a pune pe tapet legea votului prin corespondență. Pe de o parte, în cadrul comisiei electorale, unde PSD are majoritate simplă, dar deciziile importante se iau cu două treimi din voturi, PNL putea să amâne proiectele dorite de social-democrați, în special legea alegerilor locale, cerând, la schimb, votul pentru diaspora. După ce legea alegerilor locale a fost finalizată de Parlament, președintele Klaus Iohannis putea să amâne promulgarea acesteia și să negocieze cu PSD, care dorea legea promulgată până în luna iunie, pentru a fi aplicată la alegerile locale din vara anului viitor.
Însă, pe 19 mai, șeful statului a promulgat legea alegerilor locale, pierzând, practic, un element de negociere. Au fost, de asemenea, votate de Parlament și promulgate de președinte legea partidelor politice, legea finanțării partidelor politice, legea alegerilor parlamentare. Odată atinse aceste obiective, Valeriu Zgonea (PSD) a renunțat la șefia comisiei în favoarea lui Mihai Voicu (PNL).
În startul sesiunii parlamentare de toamnă, PSD a adoptat o altă strategie de tergiversare. Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a fost mandatat de conducerea PSD să redacteze o serie de principii referitoare la votul prin corespondență. Însă, social-democrații au decis ca proiectul ca atare să fie întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). De fapt, nu era nevoie de un nou proiect și nici de noi principii. Membrii comisiei electorale trebuiau, pur și simplu, să decidă de la care din cele patru proiecte deja depuse vor porni discuțiile, urmând ca prevederile contradictorii să fie tranșate prin vot. Însă, reprezentanții partidelor politice nu au reușit să ajungă la un acord, deși proiectul depus de PSD este destul de asemănător, ca principii, cu cel depus de PNL.
