PSD își folosește majoritatea din Legislativ pentru a înființa comisii parlamentare de anchetă pe bandă rulantă, țintind domenii pe care nu le controlează încă, în primul rând justiția. „România liberă“ a analizat obiectivele oficiale și neoficiale ale fiecărei comisii de anchetă.
Parlamentul a prelungit, ieri, activitatea Comisiei de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009 și a înființat două noi comisii de anchetă – privind arhiva SIPA și creșterea prețului la energie. Parlamentul vrea să verifice și afirmațiile fostului ofițer SRI Gheorghe Dragomir, luându-se în calcul chiar înființarea unei comisii speciale. Principala țintă este contestarea imaginii șefei DNA, Laura Codruța Kövesi, dar va fi luat în colimator și fostul premier Victor Ponta. De asemenea, PSD vrea modificarea rapidă a Codului Penal.
Parlamentul a adoptat, ieri, în şedinţă comună, un proiect de hotărâre prin care activitatea Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea pentru alegerile prezidenţiale din 2009 a fost prelungită cu 60 de zile.
Grupurile parlamentare PNL, USR şi PMP şi-au anunţat votul împotriva acestei măsuri.
Comisia a prezentat deja un raport, acuzându-i pe fostul președinte Traian Băsescu și fostul premier Emil Boc că ar fi desfășurat operațiuni pentru fraudarea alegerilor din 2009, fără a prezenta dovezi în acest sens. Comisia, condusă de Oana Florea (PSD), a invocat doar faptul că președintele și premierul de atunci au schimbat peste noapte 20 de prefecți, ceea ce ar fi facilitat victoria lui Traian Băsescu în fața lui Mircea Geoană.
Încă 60 de zile pe urmele lui Kövesi
Însă, acest rezultat este inutil, practic, după ce comisia nu a reușit să ajungă la o concluzie care să o vizeze pe șefa DNA, Laura Codruța Kövesi. Aceasta fusese acuzată că, în ziua turului doi al alegerilor prezidențiale, a participat la o întâlnire în casa lui Gabriel Oprea, contribuind la victoria lui Traian Băsescu. Cum dintre presupușii participanți la întâlnire Kövesi e singura care mai deține o funcție, Dragnea nu s-a mulțumit cu un raport în care aceasta nu este acuzată.
De altfel, în cererea de prelungire a termenului, depusă de comisia de anchetă, se face trimitere atât la refuzul procurorului general August Lazăr de a pune la dispoziția comisiei dosarul clasat privind alegerile din 2009, cât și la refuzul Laurei Codruța Kövesi de a răspunde la întrebarea dacă a fost prezentă în seara de 6 decembrie 2009 în casa domnului Gabriel Oprea.
În plus, alte două comisii sunt scoase la atac împotriva șefei DNA. Astfel, Birourile Permanente reunite au aprobat, ieri, înființarea unei comisii de anchetă care să afle ce s-a întâmplat cu arhiva SIPA, decizia finală urmând să fie luată de plen. Asta după ce președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, afirma că își dorește detalii cu privire la acest subiect și vrea să știe cine sunt persoanele care au intrat în această arhivă, deși nu erau autorizate să facă acest lucru. Dragnea a avut un îndemn și pentru ministrul Justiției, Tudorel Toader.
„Eu m-aş bucura dacă domnul Tudorel Toader ar mai spune nişte lucruri de acolo, pentru că au tot circulat tot felul de nume pe surse. Dar, eu zic că, dacă nu poate sau nu ştie, poate le-o fi trimis la alte instituţii şi e blocat acum, nu poate să mai spună numele respective. Eu cred că o comisie de anchetă parlamentară îl poate ajuta foarte mult în sensul acesta“, a afirmat Dragnea.
Victor Ponta, victimă colaterală
Pe de altă parte, Dragnea a cerut Comisiei SRI să verifice afirmațiile lui Gheorghe Dragomir, fost ofițer al serviciului. Liderul social-democraţilor a vorbit despre faptul că toate aceste lucruri se vor lămuri la Comisia parlamentară pentru controlul SRI și dacă va fi cazul, se va forma şi o comisie specială de anchetă, mai ales dacă, în condiţiile în care se vor face verificări serioase, se va ajunge şi la alte persoane de la vârful SRI decât cele în jurul cărora s-a creat “o legendă“.
Mai mult, Dragnea vrea să extindă cercetările și la adresa lui Victor Ponta, cel care sprijinit-o pe Kövesi pentru șefia DNA. Comisia parlamentară pentru controlul SRI ar putea să ajungă la informaţii privind modul în care s-a făcut numirea procurorilor-şefi de Parchete în 2013, în perioada în care era preşedinte Traian Băsescu, iar Victor Ponta era premier şi ministru interimar al Justiţiei, consideră preşedintele PSD, Liviu Dragnea.
Pe de altă parte, conducerea Parlamentului a votat înființarea unei comisii speciale parlamentare care să realizeze punerea în acord a prevederilor neconstituționale din Codul Penal și Codul de Procedură Penală cu deciziile Curții Constituționale. Reprezentanții PSD au profitat de faptul că, inițial, parlamentarii de la PMP au făcut o solicitare în acest sens.
Deși în ședința de ieri reprezentanții PMP și-au retras solicitarea, întrucât nu mai este de actualitate având în vedere că ministrul Justiției a demarat un pachet de legi pe justiție, parlamentarii PSD au propus propria comisie în acest sens. Comisia urmează să fie votată în plenul reunit al Parlamentului.
La pachet, conducerea Parlamentului a aprobat și înființarea unei comisii care să demonstreze grija PSD față de alegători. Comisia urmează să verifice ce s-a întâmplat cu prețul electricității în această vară, după ce o analiză a Guvernului a arătat că s-ar putea să existe nereguli la ANRE.
REFUZ. Moțiune neverificată
Concentrați pe activitatea altor instituții, parlamentarii refuză să vadă problemele din propria ogradă. Propunerea USR privind constituirea unei comisii de anchetă pe votul de la moţiunea de cenzură prin care a fost debarcat Sorin Grindeanu a fost respinsă ieri de plenul Parlamentului.
PRECEDENT. Gaura lui Dragnea, de negăsit
La începutul anului, o altă comisie parlamentară a căutat, timp de câteva luni de zile, o presupusă „gaură“ bugetară de zece miliarde de lei pe care Liviu Dragnea i-a imputat-o fostului premier Dacian Cioloș. După analizarea documentelor, atacurile președintelui PSD, Liviu Dragnea, s-au risipit: raportul comisiilor parlamentare de buget-finanțe s-au finalizat cu o serie de recomandări teoretice.
