Comisia specială, condusă de fostul ministru al Justiției Florin Iordache, a adoptat o serie de amendamente, printre care introducerea controlului ierarhic superior asupra procurorilor, inclusiv din partea ministrului Justiției. O altă temă importantă o reprezintă obligativitatea pentru magistraţi de a depune anual declaraţii pe propria răspundere că nu sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor secrete.
”Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei", prevede unul dintre amendamentele formulate de PSD – ALDE la legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Iniţiatorii şi-au motivat demersul prin punerea legii în acord cu Constituţia.
Parlamentarii USR au criticat însă modificarea, explicând că acesta înseamnă de fapt eliminarea independenţei procurorilor.
”Procurorii nu mai sunt independenţi în exercitarea activităţii lor. S-a votat un amendament care prevedea această independenţă în legea 303, iar acum s-a modificat acel articol şi se preiau dispoziţii din Constituţie, care sunt dispoziţii foarte largi. În prezent, aveam o reglementare care era ca o completare la ceea ce spune Constituţia, ca o garanţie că magistraţii – şi procurorii, vrem nu vrem, sunt în continuare şi vor fi magistraţi – se bucură şi ei, nu doar judecătorii, de această caracteristică a independenţei. S-a susţinut, ceea ce este ieşit din comun, de către domnul deputat Arpad, că nici măcar pentru emiterea unui mandat de aducere procurorul de caz nu trebuie să fie independent, ci trebuie să aibă un acord pe linie ierarhică până la cel mai înalt procuror. E absolut incalificabilă o asemenea teorie”, a declarat deputatul USR Stelian Ion.
”Practic, în acest moment procurorii sunt limitaţi la soluţiile pe care le dau, numai în acele situaţii ei beneficiază de independenţă. În schimb, în celelalte situaţii, în celelalte acte pe care le întocmesc în dosar, aşa cum este articolul în forma prezentă, se subînţelege că ei nu mai sunt independenţi şi că ar trebui ca toate aceste acte să fie verificate de un organ ierarhic superior sau de ministru. Formularea cea mai fericită era ca în toate situaţiile prevăzute de lege ei să beneficieze de această independenţi”, a spus la rândul său şi senatorul USR George Dircă.
La propunerea deputatei ALDE Steluţa Cătăniciu, comisia specială a adoptat şi următorul amendament la legea 303/2004: ”Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare în orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă şi executiv".
”Nu este oportun absolut deloc un astfel de amendament. Nu am văzut judecători care să defăimeze instituţiile publice cum se încearcă să se acrediteze aici. Este o temă falsă. Dar vedem în schimb o hotărâre, hotărârea numărul 1 a Curţii Constituţionale, prin care se încearcă o cenzură a opiniei judecătorilor. Vedem că practic se încearcă să se cenzureze opiniile judecătorilor, ceea ce este inadmisibil”, a explicat deputatul USR Stelian Ion.
Nu în ultimul rând, comisia a adoptat o serie de reglementări în ceea ce priveşte relaţia magistraţilor cu serviciile secrete.
Astfel, la propunerea Asociaţiei Magistraţilor, s-a adoptat amendamentul care prevede că "apartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, are ca efect eliberarea din funcţia deţinută".
Un alt amendament prevede că magistraţii completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreo unui serviciu de informaţii.
De asemenea, serviciilor secrete le este interzis să racoleze judecători sau procurori.
”Serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze persoanele prevăzute de aliniatul 1 (judecători, procurori, magistraţi-asistenţi, personal de specialitate juridică asimilat acestora şi personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoresti şi parchetelor – n. red.) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicţii este infracţiune împotrivă independenţei justiţiei şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracţiunea este comisă de un ofiţer cu funcţii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepseşte”, se arată într-un amendament adoptat miercuri.
”Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. 2 se face de către CSAT şi Comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizată de Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat (…) Serviciile de informaţii sunt obligate să pună la dispoziţia comisiilor parlamentare de control toate datele, informaţiile sau documentele necesare în acest sens”, se arată într-un alt amendament adoptat de comisie.
”Mai este o reglementare foarte gravă, prin care comisiile de supraveghere, comisiile parlamentare de supraveghere a activităţii SRI, vor avea posibilitatea să cerceteze declaraţiile date de judecători şi de procurori, ceea ce mi se pare iarăşi o imixtiune inacceptabilă în activitatea acestor magistraţi. Pentru că nu o comisie parlamentară este cea îndreptăţită, deocamdată este CSAT-ul cel care poate face o asemenea verificare, în niciun caz comisiile parlamentare”, a criticat deputatul USR Stelian Ion modificarea adusă de comisia condusă de Florin Iordache.
”Practic, în acest momnent ne îndepărtăm de la rolul esenţial pe care îl avem, şi anume rolul de a legifera şi căpătăm din ce în ce mai multe atribute în rolul de a cerceta. Din punctul nostru de vedere, noi nu am fost mandataţi de către alegătorii noştri să cercetăm aici în parlament absolut nimic şi trebuie să legiferăm”, a remarcat şi senatorul USR George Dircă.
”Prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informaţiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele şi orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării sau de un serviciu de informaţii care priveşte sau are legătură cu justiţia este informaţie de interes public", se prevede într-un alt amendament adoptat de comisia specială.
Parlamentarii PNL şi cei ai PMP au părăsit miercuri şedinţa comisiei speciale în care se discută modificările legilor justiţiei, după ce toate propunerile lor, inclusiv solicitarea unui punct de vedere de la Comisiei de la Veneţia, au fost respinse de majoritatea PSD – ALDE – UDMR. Şi reprezentantul Parchetului General a părăsit şedinţa comisiei speciale după ce solicitarea sa ca dezbaterea să se concentreze mai întâi asupra principiilor generale ale modificărilor legislative a fost, de asemenea, respinsă.
”Ceea ce se întâmplă în sală este o mişelie politică, o mişelie legislativă şi, dacă-mi permiteţi, o bădărănie parlamentară. Modul în care s-au desfăşurat lucrările confirmă ceea ce ne temeam cu toţii: nu e vorba de un demers bine intenţionat, e vorba de un demers bine pilotat de biroul domnului Dragnea de măcelărire a legilor justiţiei”, a declarat deputatul PNL Cătălin Predoiu după ce liberalii au părăsit şedinţa.
”Există nu sute, ci mii de amendamente făcute a căror lectură probabil că la PSD se poate face peste noapte, că dânşii sunt ca Făt Frumos, mestecă amendamente peste noapte cât alţii în zece ani. Sunt mii de pagini într-un limbaj juridic pe care nu ai cum să le aprofundezi, nu ai cum să le lecturezi astfel încât să ai o opinie pertinentă şi una care să producă plus valoare pentru sistemul judiciar”, a explicat, la rândul ei, senatoarea PNL Alina Gorghiu.
Ea a acuzat PSD şi ALDE că ”bagă pumnul în gura” tuturor celor care nu sunt de acord cu ei.
”Nimic din ce a propus opoziţia, din ce a propus CSM, din ce a vrut să spună Parchetul General nu a fost luat în discuţie. A încercat PSD să ne transforme în mobilier pentru că domniile lor au următorul obiectiv: am primit ordin de la Dragnea, trebuie să trecem în 24 sau în 36 de ore aceste legi pe repede înainte, nu ne interesează dezbaterea, nu ne interesează opinia sistemului judiciar, nu ne interesează opoziţia, nu ne interesează absolut nimic altceva. Uitaţi-vă cum stau ca oile la tăiat. Niciun senator sau deputat PSD nu discută pe nimic, tac şi ridică mâna şi votează doar ce spune domnul Iordache, înţeleptul acestui grup, cel vcare a luat în mână steagul modificării legilor justiţiei. Motiv pentru care, toţi colegii azi am decis să părăsim aceste discuţii şi să protestăm pentru că decât să faci un lucru care să fie prost făcut, mai bine te lipseşti de el”, a mai spus ALina Gorghiu.
Înainte de a părăsi sala, liberalii au propus, fără succes, ca legile justiţiei să intre în procedură parlamentară normală, iar comisia specială condusă de Florin Iordache să renunţe la dezbaterea actelor normative.
Şi reprezentanţii PMP au părăsit şedinţa comisiei speciale în semn de protest faţă de cum sunt conduse dezbaterile de către preşedintele acesteia, social-democratul Florin Iordache.
La propunerea PSD şi a UDMR, programul comisiei a fost prelungit până miercuri la ora 19:00.
Primul act normativ luat în discuţie miercuri a fost legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Cea mai contestată modificare în acest caz a fost limitarea preşedintelui României de a refuza o singură dată numirea unui procuror şef şi scoaterea şefului statului din procedura de demiterea a unui procuror şef.
Coaliţia PSD – ALDE a conceput un calendar accelerat pentru trecerea rapidă prin Parlament a modificărilor legilor justiţiei: zece zile în Camera Deputaţilor şi zece zile în Senat, ceea ce înseamnă că în următoarele trei săptămâni se va da votul final pe modificările respectivelor acte normative.
