Primarii și președinții de consilii județene vor putea face parte din Adunările Generale ale Acționarilor (AGA) ale asociațiilor locale, potrivit unui proiect votat, ieri, de Camera Deputaților.
Parlamentarii se grăbesc să schimbe legislația baronilor locali incompatibili, votând un proiect de lege solicitat de mai multă vreme de aleșii care au probleme cu Agenția Națională de Integritate (ANI). Camera Deputaților a aprobat un proiect de lege în acest sens, care a fost sprijinit de toate partidele politice, întrunind 274 de voturi „pentru“ și cinci abțineri.
Actul normativ vizează introducerea unei derogări de la prevederile Legii administrației locale. Pe baza acestei excepții, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene sunt reprezentanții de drept ai comunelor, orașelor și județelor în AGA ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară. Aleșii locali își pot delega calitatea de membru în AGA, prin dispoziție.
Votul din Camera Deputaților a venit după ce Curtea Constituțională (CCR) a respins proiectul, pe motive de procedură, pe baza unei contestații înaintate de președintele Klaus Iohannis. Faptul că legea nu a fost analizată pe fond le-a permis parlamentarilor să revoteze actul normativ în aceeași formă, respectând solicitările de procedură ale CCR. „Legea a fost votată în forma inițială, pentru că decizia CCR s-a referit la chestiuni de procedură, și anume faptul că legea a fost adoptată ca una de natură ordinară, deși era nevoie de o lege cu caracter organic. Acum, noi am respectat solicitările din decizia CCR“, a explicat Gabriel Andronache (PNL), secretar al Comisiei juridice din Camera Deputaților.
Cine ar putea beneficia
Articolul anulat prin votul de ieri din Parlament prevedea că funcția de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte de CJ este incompatibilă cu „funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes național“. Pe baza acestui articol, ANI a acuzat mai multe nume grele din administrația locală, precum Nicuşor Constantinescu, Radu Mazăre, Gheorghe Bunea Stancu, Aristotel Căncescu sau Mircea Moloț.
Klaus Iohannis însuși a câștigat un proces cu ANI pe această temă, fiind acuzat de incompatibilitate, pentru perioada în care a fost primar al Sibiului. În aceste condiții, baronii locali au făcut presiuni asupra parlamentarilor pentru schimbarea legislației. Cel mai recent apel s-a produs chiar la congresul PSD și i-a aparținut șefului Uniunii Naționale a Consiliilor Județene (UNCJR), Marian Oprișan. „Modificaţi, pentru că vă cer de trei ani acest lucru, această blestemată lege a incompatibilităţilor din România, care a făcut numai necazuri şi românilor, şi administraţiei“, a fost solicitarea lui Oprișan.
Proiect scos de la sertar
După votul din Camera Deputaților, legea va merge la Senat, care este for decizional. Dat fiind faptul că proiectul este sprijinit de toate partidele politice, votul din Senat va fi o formalitate, după care legea va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.
Este de așteptat ca șeful statului să o promulge, pentru că la momentul depunerii contestației la CCR Iohannis a precizat că este de acord cu conținutul legii, dar are rezerve în ceea ce privește încălcarea procedurilor parlamentare. „Sunt de părere că primarii şi preşedinţii CJ trebuie să aibă posibilitatea să fie membri în CA dacă societatea este constituită pentru a satisface nevoile unei arii mai mari decât un judeţ“, afirma Iohannis. De altfel, în primăvara acestui an, Iohannis a lansat un apel public pentru „clarificarea“ regimului incompatibilităților.
Proiectul de lege votat ieri datează din 2013, fiind inițiat de șase parlamentari PSD, printre care Marian Neacșu, liderul grupului PSD, și Florin Iordache, cel care a dirijat din umbră tentativa de modificare a Codului Penal din „Marțea Neagră“. Proiectul a fost aprobat de Parlament în 2014, dar președintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea legii, pe motiv că ar eluda regimul incompatibilităților. Cererea de reexaminare a fost respinsă de Senat în octombrie anul trecut, după care a fost păstrată în sertarele Parlamentului până pe 7 mai anul acesta. În acel moment, cererea de reexaminare a fost respinsă și de Camera Deputaților, pe baza unei înțelegeri PSD-PNL.
