PSD și ALDE au trecut, oficial, la o politică de blocare a cererilor de ridicare a imunității unor parlamentari. Liviu Dragnea și-a început mandatul de președinte PSD promițând că partidul său nu se va opune solicitărilor procurorilor de anchetare a unor politicieni
Senatorii au votat, marți seara, împotriva cererii DNA privind începerea urmăririi penale a ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, Viorel Ilie (ALDE), într-un dosar privind organizarea unui concurs pentru angajarea de funcţionari publici. S-au înregistrat 37 de voturi ”pentru”, 77 ”împotrivă” şi o abţinere. Votul a fost secret cu bile.
Senatorii s-au arătat sensibili la pledoaria colegului lor, Viorel Ilie, care s-a autoproclamat nevinovat și le-a cerut să voteze împotriva cererii procurorilor. ”Analizând declaraţiile tuturor martorilor şi suspecţilor existente în acest moment în dosarul de urmărire penală, nu rezultă nicio probă care să îndrituiască cererea de urmărire penală faţă de mine, ca ministru”, a spus Viorel Ilie în plenul Senatului.
Ca de obicei, avocatul cel mai vehement al celor cu probleme a fost liderului grupului PSD, Șerban Nicolae, care a anunțat că va vota împotrivă. „Voi pune bila neagră în urna albă şi bila albă în urna albă pentru că eu, văzând documentele, nu în necunoştinţă de cauză, şi la nivelul meu de înţelegere, nu cred că suntem la faza în care să cerem urmărirea penală pe ceea ce ni s-a adus”, a afirmat Şerban Nicolae, în plen.
De altfel, președintele PSD, Liviu Dragnea, a prefigurat atitudinea social-democraților față de cererile DNA, anunțând, recent, că va vota împotriva urmăririi penale în cazul ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, pentru care procurorii au cerut avziul Camerei Deputaților în dosarul ”Belina”.
În aceste condiții, Comisia juridică a Camerei Deputaților, dominată de PSD și ALDE, trage de timp în dosarul Rovanei Plumb. Comisia juridică a decis, ieri, să propună Biroului permanent aprobarea unui termen de 14 zile pentru efectuarea anchetei în privinţa solicitării DNA de încuviinţare a urmăririi penale a fostului ministru al Mediului Rovana Plumb, iar conducerea Camerei urmează să hotărască dacă mai acordă încă 14 zile pentru redactarea raportului în acest caz. ”S-a aprobat să solicităm un termen de maxim 14 zile pentru efectuarea anchetei, urmând ca Biroul permanent să aprobe sau nu, iar, conform Regulamentului, Biroul permanent are posibilitatea să aprobe un termen între o zi şi 14 zile pentru redactarea raportului”, a precizat preşedintele Comisiei, Eugen Nicolicea (PSD).
Cât a ținut schimbarea la față a PSD
Liviu Dragnea și-a început, în 2015, mandatul de președinte al PSD anunțând că partidul său nu se va mai opune solicitărilor procurorilor de ridicare a imunității unor parlamentari. Poziția lui Liviu Dragnea este decisivă pentru că din 2015 și până astăzi PSD a deținut majoritatea în Parlament. Atunci când Liviu Dragnea a dorit ca procurorii să poată acționa în anumite dosare, a pledat pentru „independența justiției“, iar votul a fost supravegheat la sânge. Astfel, în decembrie 2015, Senatul a aprobat urmărirea penală în cazul lui Dan Șova, un apropiat al lui Victor Ponta. Dragnea a amenințat că parlamentarii care se vor opune justiției nu se vor mai regăsi pe liste la alegeri, iar votul a fost supervizat de liderul de grup, Mihai Fifor. Același personaj a supervizat votul în luna februarie 2016, când Senatul a acceptat prima solicitare de urmărire penală pentru Gabriel Oprea.
La vremea respectivă, PSD și UNPR negociau un protocol pentru alegerile locale, iar Dragnea a vrut să îi arate lui Oprea că nu poate supraviețui fără sprijinul PSD. În schimb, după ce Oprea s-a întors alături de PSD, în septembrie 2016, Liviu Dragnea a închis ochii atunci când senatorii PSD au pus umărul la salvarea fostului vicepremier, acuzat de omor din culpă, în cazul poliţistului Bogdan Gigină. 24 de senatori provenind de la PSD, ALDE, PRU şi foşti UNPR au fost filmați votând împotriva cererii DNA de urmărire penală. În cele din urmă, Oprea a demisionat din Senat, pe fondul unor manifestații de stradă împotriva păstrării imunității sale parlamentare.
Decizia privind acceptarea cererilor procurorilor a fost respectată, cu mici derapaje, atunci când a fost vorba de politicieni din opoziție precum Elena Udrea.
Sebastian Ghiță, salvat de arest
Dragnea a închis ochii și atunci când a fost vorba de deputatul PSD Sebastian Ghiță, de al cărui sprijin mediatic avea nevoie. Dragnea se afla în tatonări pentru o împăcare cu Victor Ponta și a închis ochii la manevrele taberei Ponta-Ghiță. În 30 martie 2016, Ghiță a scăpat de arestare și reținere, iar Dragnea nu a părut surprins de decizia Camerei, comentând, sec, că deputații PSD „nu sunt roboți“. După ce i s-a terminat mandatul, rămas fără imunitate parlamentare, Ghiță a fugit din România. Liderul PSD s-a arătat înțelegător și atunci când deputații au respins arestarea și reținerea lui Mădălin Voicu (PSD), acuzat de fraudarea banilor pentru comunitatea romilor afirmând că a fost un vot din „simpatie”. În același dosar, deputații au aprobat arestarea și reținerea pentru Nicolae Păun. De arestare a scăpat și Cristian Rizea, după ce deputații au aprobat doar reținerea acestuia.
În cazul lui Titus Corlățean (PSD), acuzat de abuz în serviciu în dosarul votului din diaspora, Dragnea a anunțat că senatorii PSD vor vota „cum le dictează conștiința“, iar Senatul a respins urmărirea penală pe 21 iunie 2016. Votul a fost explicat de surse din PSD prin faptul că, la alegerile prezidențiale din 2014, Liviu Dragnea era șeful de campanie al lui Victor Ponta. Dragnea ar fi pledat, în reuniunile PSD, împotriva înființării de noi secții în diaspora, au afirmat sursele citate. Dacă procurorii ar fi primit undă verde să-l ancheteze pe Corlățean, ar fi putut ajunge la Liviu Dragnea.
Bejinariu, ferit de justiție
La finalul lunii mai a acestui an, plenul Camerei Deputaţilor a respins cererea DNA privind urmărirea penală a deputatului PSD Eugen Bejinariu în dosarul Microsoft. Votul negativ a venit după șase luni de zile în care deputații PSD au apelat la toate armele pentru a-și proteja colegul. Solicitarea DNA a fost depusă la Parlament în noiembrie 2016 dar nu a mai fost discutată de plen dincauza lipsei de cvorum. În timpul campaniei electorale, secretarul general al PSD Marian Neacșu i-a cerut lui Bejinariu demisia din Parlament, anunțând că, în caz contrar, acesta va fi exclus din PSD. Fermitatea verbală s-a epuizat după alegeri, Bejinariu obținând un nou mandat de deputat. Pe 3 aprilie, Camera Deputaţilor a votat retrimiterea la Comisia juridică a solicitării. Comisia juridică s-a pronunțat abia pe 17 mai, recomandând plenului să respingă cererea de urmărire penală.
