Guvernul Mihai Tudose a modificat, ieri, Codul Fiscal prin ordonanță de urgență. Guvernanții susțin că salariul mediu net va crește cu doi lei, însă calculele se aplică în sectorul de stat, dimunând majorile deja promise. În sectorul privat salariile ar putea scădea. Executivul a ignorat semnalele de alarmă venite de la primari, sindicate, patronate, specialiști în fiscalitate, opoziție, ong-uri. „România liberă” a identificat cel puțin zece entități distincte care au avertizat asupra efectelor nocive.
Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă care modifică esenţial Codul Fiscal, în contextul în care criticile la adresa propunerilor s-au înmulţit. Ordonanța de urgenţă vizează transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. În prezent, salariații plătesc contribuții de 16,5% din salariul brut iar angajatorul plătește 22,75%. Prin actul normativ aprobat, de la 1 ianuarie 2018, fiecare angajat va plăti contribuții de 35% iar firmele vor plăti o contribuție asiguratoare pentru muncă de 2,25%. În sectorul de stat, ordonanța poate reduce semnificativ majorările promise de 25%, în timp ce experții spun că există perciolul scăderii salariilor nete în sistemul privat. Această situație poate fi schimbată doar prin majorarea salariului brut de către firmele private, dar nu există nicio obligație a acestora în acest sens.
Ordonanța prevede scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, instituirea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele cu cifră de afaceri sub un milion de euro. A fost aprobată și ordonanța de urgență privind reducerea procentului de plată către Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%. Măsurile vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2018. Totodată, începând cu 1 iulie 2018, va creşte pensia minimă de la 520 de lei la 640 de lei, precum şi punctul de pensie de la 1.000 de lei la 1.100 de lei. Ordonanța care prevede creșterea salariului minim pe economie a fost amânată pentru săptămâna viitoare.
Mișa: salariul mediu crește cu doi lei
„Măsurile luate astăzi în Guvern sunt benefice pentru companii”, a declarat ministrul Finanțelor Ionut Mișa, în cadrul unei conferințe de presă organizată după ce Guvernul a aprobat modificările la Codul Fiscal. „Vreau să-i rog pe români să citească această Ordonanța și să încerce să înțeleagă ce le-am spus și să înțeleagă singuri și să-și pună întrebarea dacă ies în stradă pentru interesul propriu sau pentru interesul unor companii”, a fost îndemnul lui Ionuț Mișa.
Conform calcului făcut de Mișa, după aplicarea noii OUG, pentru un salariu brut de 3.200 în acest an cu un venit net de 2.244, salariul brut va urca, în 2018, de la 3.200 la 3.840, iar salariul net va urca 2.246 de lei. Astfel, diferența în plus, la net, e de doi lei.
Tudose atacă multinaționalele
La începutul ședinței de Guvern de ieri, premierul Mihai Tudose a dat vina pe firmele multinaționale, pentru acțiunile de protest. ”Tocmai am aflat acum că sunt nişte sucursale ale unor bănci care au dat liber angajaţilor pentru a putea participa la mitingul din faţă, deci sunteţi pe drumul cel bun. Dacă băncile sunt nervoase pe chestia asta, eu vă felicit. Poate o să plătească şi ei impozite”, a spus premierul Tudose către ministrul Finanţelor, Ionuț Mișa, în timp ce 1000 de oameni cereau renunțarea la măsuri, în fața Guvernului.
„Guvernul doreşte să introducă măsuri ferme în ceea ce priveşte externalizarea profitului. S-au inflamat nişte multinaţionale, dar din fericire cred că au înţeles că nu e cazul”, a comentat Mihai Tudose. Premierul a găsit o explicație și pentru protestul sindicaliştilor de la Mioveni, afirmând că, în timp ce aceştia cer autostrăzi, compania externalizează profitul, afirmând că ”nu mai merge” continuarea acestei situaţii.
În ciuda trimiterilor făcute de premier și de ministrul Finanțelor de la adresa multinaționalelor, paleta criticilor actului normativ este mult mai largă. Primarii din marile orașe, inclusiv cei din PSD, reprezentanţii mediului de afaceri, sindicaliștii, consultanții fiscali şi politicienii din afara arcului guvernamental le resping în bloc sau în parte.
Primăria Capitalei pierde un miliard de lei
Vârful de lance al opoziţiei faţă de modificarea Codului fiscal prin care impozitul pe venitul salarial ar urma să scadă de la 16% la 10% este reprezentat de primarii marilor localități, în frunte cu Gabriela Firea (PSD). Administraţia locală va fi cea mai afectată de reducerea impozitului pe venit.
Bugetul propriu total al Primăriei generale a Municipiului Bucureşti pentru 2016 a fost de 3,9 miliarde de lei. Din această sumă, 3,3 miliarde de lei au venit din impozitul pe venitul salariaţilor – adică peste 80% din totalul veniturilor. În 2017 situaţia se repetă: din bugetul propriu prognozat de 4 miliarde de lei, 3,6 miliarde de lei ar trebui să vină din impozitul pe venitul salarial, în condiţiile în care legea finanţelor publice locale prevede că, pentru Bucureşti, bugetul central varsă o cotă de 71,5% din impozitul pe venitul salarial la bugetul local. O reducere de la 16% la 10% a impozitului pe salarii presupune, cel puţin într-o primă etapă, o reducere cu peste o treime a veniturilor statului din impozitul pe venitul salarial. La nivelul anului 2017, asta ar însemna în jur de 1,2 miliarde de lei.
Primarii au primit asigurări că vor fi măsuri “de compensare”, în sensul că procentul din impozitul pe venitul salarial vărsat comunităţilor locale va creşte, dar nu este nimic sigur. Guvernul trebuie să identifice surse din finanțare pentru compensații. Dacă o va face, va trebui să ia bani din altă parte și va provoca o altă gaură la buget.
Guvernul, atacat din toate direcțiile
PNL va depune o moțiune de cenzură. PNL anunţă iniţierea moţiunii de cenzură şi organizarea de proteste în stradă, urmare a măsurilor fiscale adoptate de Guvern. La începutul săptămânii, președintele Iohannis ceruse Guvernului să
renunțe la modificarea Codului Fiscal.
APAPR: Pensii mai mici cu 20%. Reducerea contribuției la pilonul II se traduce în pensii private mai mici cu cel puțin 20% pentru viitorii pensionari atrage atenția Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Protest în fața Guvernului. În jur de 1000 de persoane s-au adunat, ieri, în Piața Victoriei, la un miting împotriva modificării Codului Fiscal, anunțat de comunitatea ”Corupția ucide”. Protestatarii au adus vuvuzele și au scandat ”PSD, ciuma roșie!” și ”Jos, jos, jos, guvernul mincinos!”.
Miting la Mioveni. Aproape 8.000 de oameni au protestat marţi, la Mioveni, la un miting organizat de Sindicatul Automobile Dacia împotriva Guvernului şi a măsurilor sale. Oamenii se tem că salariile le vor scădea. Liviu Dragnea anunțase că a discutat cu șefii uzinei și aceștia i-au dat asigurări că nu există nemulțumiri față de Codul Fiscal.
CNSLR Frăţia amenință cu greva generală. CNSLR Frăția a anunţat la începutul acestei luni că începe demersurile pentru declanşarea grevei generale. Confederaţia sindicală reprezintă interesele a 500.000 de angajaţi din domenii diverse, de la sănătate la comunicaţii, transporturi şi industria lemnului. Sindicaliştii se tem că salariile vor scădea de anul viitor atât la stat, cât şi la privat.
BNS, în stradă și la tribunal. Blocul Național Sindical (BNS) a anunțat că merge înainte cu protestele anunțate pentru această lună în mai multe orașe din România. În zilele următoate, BNS a anunțat proteste la Constanța, Oradea, Ploiești, Timișoara și Cluj-Napoca. BNS a anunţat că va contesta în instanță acest act normativ, imediat după publicarea acestuia în Monitorul Oficial.
Cartel Alfa se adresează Avocatului Poporului. Liderul Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a declarat că intenţionează să înştiinţeze Avocatul Poporului cu privire la propunerile de modificare a Codului fiscal, în speranţa că acesta va sesiza, la rândul lui, Curtea Constituţională.
Consiliul Fiscal: 5,2 miliarde pierderi. Opinia Consiliului Fiscal exprimată asupra noului pachet legislativ lansat de Guvern este că măsurile propuse comportă „riscuri neobişnuit de mari” şi „pierderi de 5,2 miliarde de lei”, astfel că avizează negativ proiectul.
CDR nu vrea heirupisme. Coaliţia pentru Dezvoltarea României, asociație patronală, nu va susţine măsurile fiscale propuse, întrucât acestea nu trebuie adoptate în grabă. „Propunem Guvernului să luăm o pauză de 3-5-6 luni, cât e nevoie, ca să ajungem la un consens, iar după aceea să nu mai schimbăm nimic în regimul fiscal timp de cel puţin trei ani. Nu avem motive de hei-rupisme, haideţi să nu repetăm experienţele din 2010”, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele CDR.
Dezastru pentru firmele din IT. Firmele din domeniul IT vor suporta costuri salariale cu angajații din acest sector cu 15% mai mari în anul 2018, față de ianuarie 2017, ca urmare a modificărilor Codului Fsical, reclamă antrerenorii grupați în Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii din România (ANIS).
