Întors din concediu, premierul s-a dus în studioul prietenului Sebastian Ghiță pentru a-și prezenta planurile: vrea să rămână în funcție până în decembrie 2016 și ar putea demisiona doar dacă TVA nu se reduce la 19-20%. În plus, nu mai vrea să fie perceput ca un prim-ministru politic, ci ca un tehnocrat.
În prima zi după întoarcerea din concediul la Miami (concediu care, am aflat de la premier, a fost „un pic mai ieftin decât la Mamaia“), la tabla improvizată în studioul RTV s-a prezentat noul Victor Ponta: tehnocratul, prim-ministrul neinteresat de bătălii politice și jocuri de culise, dar care ține din tot sufletul să-și îndeplinească și ultima promisiune din „setul de șase“ cu care a obținut, în 2012, votul românilor. Evident, în noile straie de specialist în economie, „școlit“ timp de doi ani de zile de Florin Georgescu pentru a prelua funcția de premier, Ponta a încercat să inducă impresia că „amănunte“ precum dosarul său de la DNA sau lupta pentru controlul PSD au trecut în plan secund pentru el. Acum, contează doar Codul Fiscal și faptul că bugetarii ar putea rămâne cu salariile nemajorate din cauza președintelui Klaus Iohannis.
Când își dă demisia specialistul Ponta
Dacă Victor Ponta-președintele PSD spunea, în decembrie 2014, că va demisiona de la șefia Guvernului în cazul în care DNA va cere urmărirea sa penală, Victor Ponta-tehnocratul lasă să se înțeleagă că nu-l poate mișca de la Palatul Victoria decât neîndeplinirea obiectivului „reducerea TVA“. „Pentru mine, linia roşie, ca să aibă sens tot ce am muncit până acum, este 20% TVA. (…) Aşa cred eu că e bine“, a precizat Ponta, după ce, anterior, precizase că „dacă se întoarce Codul Fiscal din Parlament cu TVA 21% nu îl aplicăm“.
Pe parcursul prezenței în studioul televiziunii prietenului Sebastian Ghiță, premierul s-a autodefinit, în mai multe rânduri, ca un tehnocrat și a refuzat să se lanseze în ceea ce el a numit „comentarii politice“. „Eu acum nu mai sunt lider politic. Sunt tehnocrat care conduce Guvernul (…). Folosiți-mă ca un foarte bun tehnocrat, că analiști politici și dătători cu părerea aveți atât de mulți, a spus Ponta.
De remarcat similitudinile cu momentul noiembrie 2014. La primul Comitet Executiv al PSD de după pierderea alegerilor prezidențiale, Victor Ponta nu s-a prezentat ca un învins sau, măcar, ca unul dintre cei care purtau răspunderea pentru eșec, ci ca singurul posibil reformator al partidului. La acea ședință, și-a executat adversarii (au fost excluși Marian Vanghelie și Mircea Geoană) și a vorbit colegilor din conducere despre necesitatea unui nou proiect politic, astfel încât social-democrații să scape de etichetele de „comuniști“, „conduși de baroni“ și „apărători ai corupților“. A lăsat, atunci, chiar a se înțelege că s-ar putea ajunge până la schimbarea numelui și siglei PSD.
Cât despre dosarul de la DNA, șeful Executivului ne spune, acum, că expertiza financiar-contabilă pe care a cerut-o procurorului de caz va dovedi nevinovăția sa. „A fost ideal că am cerut expertiza acum, nu în instanţă. Toată lumea a depus documente care spun că Ponta, ca avocat, a primit într-un an şi jumătate 180.000 de lei, din care 32.000 de lei impozit pe profit şi 27.000 de lei TVA, bani care s-au plătit. Eu chiar am plătit absolut toate taxele, iar documentele sunt depuse la expertiză. Ideea cu Ponta – evazionistul fiscal cade“, a susținut premierul.
De menționat însă că, în dosarul Turceni-Rovinari, Ponta este acuzat de săvârșirea a 19 infracțiuni: 17 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, una de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și una de spălare a banilor.
Șase promisiuni din… câteva zeci
Ca un elev silitor, premierul a arătat, luni seară, că USL a promis în 2012 trei măsuri sociale – reîntregirea salariilor și a pensiilor tăiate de Guvernul Boc (pensiile nu au fost reduse, dar au fost calculate eronat și reținute contribuțiile la sănătate – n.r.), indexarea anuală a pensiilor și creșterea salariului minim pe economie la 1.100 lei – și trei măsuri economice – reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, neimpozitarea profitului reinvestit și revenirea TVA la 19%. Potrivit lui Ponta, din „contractul cu alegătorul“ a mai rămas doar reducerea TVA de îndeplinit.
„S-ar putea să fie primul Guvern din 25 de ani care are șase promisiuni și le îndeplinește pe toate șase. Așa încât, da, normal că țin și la a șasea“, a susținut premierul. Evident, șeful Executivului nu a scos vreun cuvânt despre celelalte promisiuni făcute înainte de preluarea puterii, precum crearea a un milion de locuri de muncă, reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile cu 50%, construirea a 1.200 km de autostrăzi, etc. Spre deplină edificare, amintim că programul de guvernare 2013-2016 numără aproximativ 190 de pagini și multe, foarte multe promisiuni.
Premierul și-a bombardat, în schimb, auditoriul cu alte cifre și informații: avem „un sistem fiscal mai bun decât în Europa de Vest“ și „un sistem antifraudă care funcționează din ce în ce mai bine“, iar în 2015 statul va încasa cu 20 de miliarde de lei mai mult decât în 2014. Și, în stilul caracteristic, a aruncat o fumigenă: bugetarii riscă să rămână cu salariile nemajorate din cauza retrimiterii în Parlament a noului Cod Fiscal. „Dacă nu se aprobă Codul Fiscal, nu vom avea noua lege a salarizării. Pentru că sunt strâns legate între ele. Pentru că întâi trebuie să aduci bani la buget şi abia apoi să dai“, a explicat convingător Ponta. Să înțelegem că demnitarii și-au dublat salariile, separat de restul bugetarilor, cu aproape 10 zile înainte ca Iohannis să retrimită Codul Fiscal în Parlament tocmai pentru că anticipau că proiectul ridică mari semne de întrebare?
