C
amera Deputaţilor a adoptat, ieri, modificările la cele trei legi ale Justiţiei – privind organizarea judiciară (304/2004), privind statutul magistraţilor (303/2004) şi privind funcţionarea şi organizarea CSM (317/2004). Modificările au fost susținute de parlamentarii PSD, ALDE și UDMR, care și-au însușit amendamentele adoptate de Comisia specială pentru legile Justiției, condusă de Florin Iordache (PSD). Reprezentanţii PNL și USR au criticat modul rapid de adoptare a celor trei legi, procedura, precum şi modificările făcute. „PNL va contesta la CCR această manieră în care dumneavoastră votaţi, prin majoritatea pe care o aveţi, legile Justiţiei, legea care scoate preşedintele din procedura de numire a magistraţilor, prin care scoateţi la pensie 2.500 de magistraţi şi salvaţi dosare“, a declarat liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, însă preşedintele de şedinţă, deputatul PSD Gabriel Vlase, i-a tăiat microfonul. Camera Deputaţilor este prima Cameră legislativă sesizată, iar Senatul este for decizional.
Recuperarea prejudiciului
Printr-o serie de amendamente la Statutul magistraților, a fost modificată procedura de pedepsire a erorilor judiciare. Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei, „a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei“. De asemenea, eroarea judiciară se produce dacă magistratul „prin încălcarea în mod vădit, incontestabil, a normelor de drept material sau procesual, a soluţionat o situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice“ ori „a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare“, producând în acest mod „o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei“.
Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor. Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maximum un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive. În termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive, Ministerul Finanţelor va sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Verificarea este efectuată de o comisie formată, în funcție de calitatea persoanei verificate, din trei judecători-inspectori judiciari sau trei procurori-inspectori judiciari. Statul, prin Ministerul Finanţelor, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecţiei Judiciare, rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de către judecător sau procuror a funcţiei cu rea-credință sau gravă neglijenţă.
Parlamentarii au decis reformularea articolului privind Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. „Cauzele de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie de îndată ce aceasta este operaţională“, este noua formă a articolului.
Reducerea atribuțiilor prezidențiale
Președintele României a fost eliminat din procedura de numire a conducerii ICCJ. „Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii“, prevede articolul din Statutul magistraților votat de parlamentari. Soluția fusese, de altfel, stabilită cu o zi înainte, când parlamentarii majorității modificaseră Legea CSM (317/2004), stabilind că acest for va face numirile la ICCJ. Ieri, comisia condusă de Florin Iordache a operat doar o corelare a celor două acte normative – Statutul magistraților și Legea CSM. Legea în vigoare prevede că „preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii“. În decembrie, Parlamentul modificase acest articol, stabilind că șeful statului numește și revocă președintele ICCJ, la propunerea CSM, dar „preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere“. Ulterior, legea a fost contestată la CCR de ICCJ și de PNL.
Comisia specială a adoptat şi unele amendamente potrivit cărora preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice funcţie publică sau privată, cu unele excepţii.
Ce informații devin publice
Informaţiile privind statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi organizarea CSM, precum şi cele legate de cooperarea instituţională devin informaţii de interes public. „Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice şi cele judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea 544/2001, constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat“, se arată în textul alineatului votat de deputați.
De asemenea, s-a decis eliminarea comisiilor de control al SRI şi SIE din procedura de verificare a declaraţiilor pe proprie răspundere ale magistraţilor privind colaborarea cu serviciile de informaţii. Aceste verificări vor fi efectuate de către CSAT, așa cum prevede legea în vigoare.
Pașii următori
Modificările asupra celor trei legi ale Justiţiei –Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) –, adoptate la sfârşitul anului trecut de către Parlament, au fost contestate la Curtea Constituţională a României (CCR) şi de către PNL, şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar CCR a decis în cazul tuturor celor trei legi că modificările sunt parţial neconstituţionale.
După votul de ieri din Camera Deputaților, textele vor fi supuse unei noi analize a Comisiei speciale, care va analiza amendamentele senatorilor. Raportul Comisiei speciale va fi trimis plenului Senatului, for decizional. PNL și-a anunțat, ieri, intenția de a se adresa din nou CCR, reclamând faptul că au fost discutate și articole care nu au fost respinse de forul constituțional.
Scandal în plen
Deputaţii USR s-au aşezat, în timpul dezbaterilor asupra legilor Justiţiei din plenul Camerei Deputaţilor, în faţa tribunei, purtând tricouri albe cu mesajul #FărăPenali.Preşedintele de şedinţă, deputatul PSD Gabriel Vlase, le-a cerut de mai multe ori să păstreze decenţa şi să revină la locurile lor. Prim-vicepreşedintele PNL, Raluca Turcan, le-a cerut deputaţilor USR, din respect, să nu mai stea cu spatele la colegii din plen.
