PSD și ALDE ar putea avea un candidat comun la alegerile prezidențiale din 2019, a anunțat liderul PSD, Liviu Dragnea. Acesta ar putea fi fie de la PSD, fie de la ALDE, iar analiza a început deja separat în cele două partide, o decizie urmând a fi anunțată până la finalul acestui an.
„Candidatul va fi desemnat după o analiză foarte serioasă și riguroasă, nu pe orgolii. Este deschisă posibilitatea unui candidat unic. Am vorbit cu domnul Tăriceanu și am convenit că orice variantă este deschisă, însă o s-o pritocim foarte bine și vom vedea care e varianta cu cea mai mare șansă de reușită. Va fi o decizie rațională, nu bazată pe orgolii, pe dorințe găunoase, ci pe dorința de a câștiga. Pentru noi e important ca Alianța PSD-ALDE să câștige prezidențialele. Lăsăm această variantă deschisă în analiză, poate să fie de la PSD, poate să fie de la ALDE”, a anunțat Liviu Dragnea.
Șeful PSD a precizat că deja a început o analiză separat în PSD și ALDE, o decizie urmând a fi anunțată probabil până la finalul anului. „Sunt analize complexe care se fac și o să terminăm spre sfârșitul anului, la toamnă. E posibil (să facem și anunțul – n.r.)”, a spus Dragnea.
Speranțele lui Tăriceanu
Este o schimbare radicală de mesaj, după ce, în martie, Dragnea afirma că PSD va avea propriul candidat la alegerile prezidențiale, dar că este prea devreme pentru desemnarea acestuia. Acum se arată dispus, cel puțin la nivel oficial, să accepte și varianta unui candidat ALDE, alimentând speranțele lui Tăriceanu de a ajunge președinte. Și asta pentru că, până acum, singurii care au făcut sondaje referitoare la un candidat comun au fost cei de la ALDE. În cercetările ALDE, Tăriceanu a obținut rezultate mai bune comparativ cu Liviu Dragnea. Evident, situația se poate schimba odată ce PSD va realiza propriile sondaje.
Pe hârtie, cel puțin, este o ofertă fără precedent, în condițiile în care PSD a avut candidat propriu la toate alegerile prezidențiale. Printre social-democrați propunerea lui Dragnea a stârnit mirare, dar nu prea au îndrăznit să o dezavueze oficial. ”În principiu putem discuta orice, dar PSD este partidul cel mai puternic din această alianță și trebuie să dea prezidențiabilul. Sondajele sunt sondaje și realitatea alegerilor este alta”, a comentat un lider PSD, care nu a dorit să fie citat.
Aparent, oferta lui Dragnea este paradoxală, ținând cont că divergențele dintre PSD și ALDE s-au înmulțit în ultimele luni de zile. Disputele au vizat teme majore precum situația pensiilor private, Legea offshore, suspendarea președintelui Iohannis sau modalitatea de modificare a legislației penale.
Ce s-a schimbat față de luna martie? Fără ALDE, PSD nu are majoritate parlamentară și dacă în trecut acest fapt era important pentru guvernare acum a devenit important pentru Dragnea personal. Pe 21 iunie, Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate pentru abuz în serviciu, decizia nefiind definitivă. Decizia completului de trei judecători va fi analizată de completul de cinci judecători, care, de obicei, se arată cel puțin la fel de exigent. Recent, președinta ICCJ, Cristina Tarcea, a cerut judecătorilor să redacteze motivările restante până în septembrie. Dacă se va întâmpla așa și în cazul lui Dragnea, se va stabili și un termen pentru judecarea apelului.
Calculele liderului PSD
Recent, Camera Deputaților a schimbat definiția abuzului în serviciu din Codul Penal în avantajul lui Liviu Dragnea. Însă Codul Penal a fost contestat la Curtea Constituțională (CCR) de către Opoziție, iar pronunțarea este programată abia în luna septembrie. Cum președintele Klaus Iohannis va cere, aproape sigur, un nou punct de vedere al CCR dar și reexaminarea legii, noul Cod Penal s-ar putea să intre în vigoare prea târziu pentru Liviu Dragnea.
Această situație poate fi schimbată prin două scenarii, iar în ambele cazuri cheia se află în mâinile lui Călin Popescu Tăriceanu. O primă variantă ar fi emiterea unei ordonanțe de urgență fie pentru modificarea Codului Penal, fie pentru amnistia și grațierea unor fapte de corupție. Însă pentru acest scenariu este nevoie de sprijinul ministrului Justiției, Tudorel Toader, propus de Călin Popescu Tăriceanu. Ministerul Justiției trebuie să inițieze actele normative, fie să le dea un aviz de legalitate, dacă sunt inițiate de alte ministere. Până acum, Toader a evitat să facă un astfel de pas, tocmai la solicitarea lui Tăriceanu, care s-a opus ambelor ordonațe de urgență.
O altă variantă ar fi suspendarea președintelui Klaus Iohannis. Tăriceanu ar urma să devină președinte interimar și să promulge Codul Penal, fără a se mai adresa CCR și fără a mai cere reexaminarea de către Parlament. Tăriceanu se opune suspendării lui Iohannis. Apropiații săi i-ar fi spus că dacă va ajunge președinte interimar și va fi perceput drept ”marioneta” lui Liviu Dragnea, șansele sale de a ajunge președinte cu adevărat se vor diminua.
În aceste condiții, Dragnea îi oferă lui Tăriceanu șansa de a concura pentru a fi prezidențiabilul PSD-ALDE. Cum decizia ar urma să fie luată până la sfârșitul anului, Dragnea se așteaptă ca, până atunci, Tăriceanu să sprijine demersurile de modificare rapidă a legilor Justiției.
Cum l-a „sprijinit“ Ponta pe Antonescu
În toată istoria post-decembristă a existat un singur caz în care PSD s-a arătat dispus să susțină un candidat la prezidențiale din alt partid. Și atunci era vorba tot de un liberal, iar PSD avea nevoie de sprijinul PNL pentru a obține postul de prim-ministru. La formarea USL, în 2011, liderii PSD și PNL au decis să sprijine pentru prezidențiale candidatul cel mai bine plasat în sondaje, urmând ca postul de prim-ministru să revină partidului care nu avea premierul. Cum Crin Antonescu, liderul PNL, era cel mai bine plasat în sondaje, PSD a primit postul de premier pentru Victor Ponta. Acesta a devenit premier în mai 2012, iar, ulterior, USL l-a suspendat pe președintele Traian Băsescu. Antonescu a devenit președinte interimar, până când Băsescu s-a întors la Cotroceni, după ce referendumul de demitere nu a fost validat, din lipsă de cvorum. Ulterior, însă, neînțelegerile dintre PSD și PNL s-au accentuat. Mai mulți lideri PSD au avansat ipoteza retragerii sprijinului pentru Crin Antonescu, pe motiv că liderul PNL scădea în sondaje. Însă social-democrații nu erau dispuși să renunțe la postul de premier, pentru a respecta înțelegerea inițială. În aceste condiții, în 2014, PNL a ieșit din USL.
