Președintele Klaus Iohannis a dat mai multe semnale că nu o va revoca pe Laura Codruța Kovesi din fruntea DNA, dar apar tot mai multe date că PSD vrea să îl lase fără această prerogativă.
Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au explicat în motivarea la Legea privind statutul magistraţilor (303/2004), faptul că atribuţiile preşedintelui ar fi golite de conţinut dacă nu ar putea refuza motivat numirea unui magistrat, însă eliminarea acestui drept nu ridică probleme de constituţionalitate. În motivare, CCR face mai multe tipuri de referiri – unele se referă generic la magistrați (atât procurori cât și judecători) în timp ce altele sunt specifice pentru fiecare categorie.
”Dacă Preşedintele României nu ar avea niciun drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecătorilor şi procurorilor sau în anumite funcţii de conducere ori dacă nu ar putea refuza numirea nici motivat şi nici măcar o singură dată, atribuţiile Preşedintelui României, prevăzute de art.94 lit. c) coroborat cu art.125 alin.(1) din Constituţie, ar fi golite de conţinut şi importanţă””, se afirmă în motivare. Actualele drepturi prezidențiale au fost introduse ”în dezvoltarea Constituţiei, dar nu în contra sa” fiind acceptate în jurisprudența CCR (prin decizii luate în trecut n.r.). ”Eliminarea acestei atribuţii expres normativizate a Preşedintelui României nu pune nicio problemă de constituţionalitate”, se afirmă în motivare. Prin urmare, Curtea constată că „refuzul” Preşedintelui României nu avea şi nu putea avea caracter definitiv, fiind mai degrabă expresia unei consultări între autorităţi, astfel încât eliminarea sa ”nu aduce atingere atribuţiilor Preşedintelui”.
Argumentele CCR
CCR a declarat legea parțial neconstituțională iar unul dintre articolele judecate s-a referit la numirea președintelui Înaltei Curți, pe care șeful statului nu o poate refuza, potrivit actului normativ votat de Parlament. Judecătorii CCR invocă un articol din Constituție (134 alin) potrivit căruia „Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii”. ”Textul constituţional se referă la propunerea de numire în funcţia de judecător sau procuror, şi nu în funcţia de conducere”, afirmă magistrații CCR. Judecătorii au acceptat, astfel, scoaterea președintelui din mecanismul de numire a șefului Instanței Supreme.
Un alt articolul discutat de CCR se referă explicit la procurori, menționând că „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”. ”Având în vedere caracterul bicefal al autorităţii executive, legiuitorul a optat pentru o procedură în cadrul căreia Guvernul şi Preşedintele să conlucreze. Rolul central în această ecuaţie îl are, însă, ministrul justiţiei, sub autoritatea acestuia funcţionând procurorii constituiţi în parchete. Preşedintele României nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie”, afirmă judecătorii CCR. ”Prin urmare, dacă legiuitorul organic a ales o asemenea procedură de numire, menţinând un veto prezidenţial limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire în funcţiile de conducere prevăzute la art.54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constituţional al ministrului justiţiei în raport cu procurorii”, se afirmă în motivare. Cu alte cuvinte, CCR a acceptat modificarea votată de Parlament, potrivit căreia președintele poate refuza doar o singură dată numirea unui procuror-șef.
Numirea șefilor de parchete, la mâna Senatului
Ce efecte poate avea decizia CCR asupra scandalului declanșat după ce ministrul Justiției, Tudore Toader, a cerut revocarea șefei DNA Laura Codruța Kovesi? Ministrul Justiției a invocat, deja, posibilitatea sesizării CCR, în cazul în care președintele Klaus Iohannis va refuza revocarea lui Kovesi. O primă variantă ar fi ca judecătorii CCR să dea verdictul bazându-se pe legea în vigoare care prevede că președintele decide în privința revocării pe baza propunerii ministrului Justiției. Ar însemna ca judecătorii CCR să limiteze dreptul președintelui de a revoca șefii parchetelor, fără ca legea să conțină o limitare expresă. Motivarea CCR referitoare la legea 303/2004 nu face nicio referire la procedura de revocare a procurorilor șefi pentru simplul motiv că aceasta nu a fost modificată de Parlament. Judecătorii CCR fac referire doar la procedura de numire. Referirea din motivarea CCR la faptul că nu este obligatoriu care președintele să aibă drept de veto în privința procurorilor lasă, însă, deschisă posbilitatea modificării mai ample a legii de către Parlament.
Un proiect renăscut
Și așa ajungem la a doua variantă a PSD. Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților a avizat un proiect de lege potrivit căruia procurorul general, procurorul șef al DNA, șeful DIICOT sunt numiți de către Senat, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM. Proiectul prevede o procedură similară pentru revocare – șefii parchetelor ar urma să fie revocați de Senat, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM. Proiectul a fost depus anul trecut de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, fiind semnat de 40 de parlamentari social-democrați, printre care s-a numărat și Andreea Cosma. Rădulescu a anunțat că se dezice de proiect, după ce Comisia specială pentru legile justiției, condusă de Florin Iordache (PSD), a decis să păstreze actuala procedură de revocare. Acum, proiectul inițiat de Rădulescu ar urma să fie trimis, cel mai probabil, Comisiei speciale pentru a întocmi raportul pentru plen.
Dacă PSD și ALDE vor merge până la capăt cu adoptarea proiectului, poate dura câteva luni de zile până când actul normativ va intra în vigoare. Președintele Iohannis poate cere reexaminarea legii în Parlament (dar rezultatul va fi același) sau se poate adresa CCR, care a dat primul semnal că nu s-ar opune modificării procedurii actuale. În cazul în care noua lege ar intra în vigoare, Tudorel Toader poate formula o altă cerere de revocare, pentru că nu există nicio limitare a posibilității de a propune o astfel de măsură. În acest scenariu, de data aceasta, cererea ar urma să fie adresată Senatului, unde PSD și ALDE au majoritate și se bucură și de sprijinul UDMR.
