Interviu cu directorul general al Autoritatii pentru Straini (ApS), comisar-sef de politie Niculae Dinu
– Ce infractiuni comit strainii pe teritoriul Romaniei?
– Paleta este foarte larga si acopera aproape toate zonele Codului Penal, de la trecerea ilegala a frontierei pana la trafic de droguri, omoruri etc. In ansamblu, pe locul intai sunt tot moldovenii, urmati de turci, iar pe locul al treilea sunt italienii. Avem in lucru 16 dosare penale in care sunt cercetati straini care aveau interdictie de intrare in Romania si care s-au intors in tara sub o alta identitate. Cei mai multi care recurg la astfel de metode sunt cetateni moldoveni, chinezi si arabi.
– Exista un sistem centralizat pentru strainii urmariti penal?
– Da, avem in constructie o baza de date (fotografii si amprente) a cetatenilor straini care au incalcat legea, in special cei care sunt returnati. Cei care solicita sederea in Romania sunt mai intai verificati in aceasta baza de date. Exista insa un sistem informatic si mai amplu, in care sunt trecuti toti strainii, continand, de pilda, date de la prima solicitare de viza, pana cand parasesc teritoriul tarii noastre.
– ApS are procese pe rol?
– Avem foarte multe procese cu cei care contesta masura returnarii in tara de origine. In momentul in care li se refuza dreptul de sedere pe teritoriul Romaniei, foarte multi straini apeleaza la Justitie. Este insa doar o strategie de a a trage de timp, pentru a intarzia cat mai mult returnarea. Legislatia a fost modificata, in sensul ca procesele in astfel de cazuri nu mai parcurg toate treptele de jurisdictie obisnuite.
Aceste litigii se judeca direct la Curtea de Apel, iar termenele sunt foarte scurte, in general intre trei si cinci zile.
O meserie riscanta
– Cine suporta costurile returnarii strainilor indezirabili?
– Daca strainii care trebuie returnati au posibilitati materiale, isi platesc singuri biletele. Daca nu, ApS suporta toate costurile. Avem un protocol incheiat cu Tarom si, in situatia in care strainii au venit in Romania la bordul avioanelor acestei companii, tot Tarom se obliga sa-i duca inapoi in tara de origine atunci cand sunt returnati.
– In ce situatii se foloseste escorta?
– Daca strainii au un comportament violent, sunt condusi de ofiterii nostri pana in tarile de origine. Am avut si cazuri mai dificile. Anul trecut, de exemplu, un cetatean din Federatia Rusa, care avea probleme psihice, si-a rupt documentul de calatorie la imbarcarea in avion. Tot anul trecut, am avut prebleme deosebite cu doi cetateni nigerieni. Foarte violenti, la imbarcarea in avion au agresat ofiterii din escorta. Am beneficiat de sprijinul politiei olandeze in timpul escalei la Amsterdam. Cand am ajuns cu ei in Nigeria, cei doi s-au plans autoritatilor de acolo ca i-am maltratat, ceea ce era total neadevarat. A fost nevoie de interventia ambasadorului Romaniei din Nigeria, pentru ca era cat pe-aci ca ofiterii nostri sa fie arestati. Ulterior, lucrurile s-au lamurit si chiar Ambasada Nigeriei la Bucuresti si-a cerut scuze oficial.
– Ce masuri de securitate iau politistii in timpul zborului?
– Exista un set de reguli care trebuie respectate. De pilda, cel escortat nu are voie sa se ridice de la locul lui, iar in cazul in care ia masa, nu-i este lasat cutitul. O situatie deosebita a fost cand am dus doua grupuri de pakistanezi la Karachi, cu un avion al companiei Turkish Airlines. Firma care asigura cateringul la bord a folosit cutite si furculite metalice. A trebuit sa le confiscam, iar pakistanezii au mancat doar cu linguritele. Intotdeauna aceste misiuni sunt foarte dificile si ne luam masuri de prevedere. De aceea, numarul ofiterilor din escorta este cel putin egal cu cel al escortatilor. De asemenea, anuntam din vreme autoritatile tarilor in ale caror aeroporturi se fac escale, inclusiv reprezentantele noastre diplomatice.
Lipsa de cooperare din partea unor ambasade
– Exista ambasade care refuza sa colaboreze cu ApS in derularea formalitatilor de returnare a propriilor cetateni?
– Probleme mai deosebite avem cu unele ambasade ale unor state cu potential migrator, cum ar fi Iranul si Egiptul, care nu doresc sa coopereze. Diplomatii acestor state solicita cetatenilor lor, care trebuie sa fie expulzati, acceptul de intoarcere in tara, cu toate ca impotriva celor in cauza exista hotarari judecatoresti definitive de parasire a teritoriului Romaniei. Normal, strainii refuza sa-si dea acceptul, iar ambasadele nu le elibereaza documentele de calatorie. Reprezentantele diplomatice invoca faptul ca nu pot incalca drepturile cetatenilor lor, ignorand, in schimb, legile romanesti. Probleme cu Iranul, in aceasta privinta, au si celelalte state ale UE.
– Daca reprezentantele diplomatice refuza sa coopereze?…
– Legea spune ca daca in sase luni nu putem sa-i returnam trebuie sa le toleram sederea. Ii cazam in centrele ApS, unde sunt paziti, si lunar sunt obligati sa se prezinte la verificari. In aceasta perioada, continuam demersurile pentru returnare. Am avut si situatii in care strainii au stat in centrele de cazare si trei-patru ani. Acum legea s-a modificat si perioada maxima de sedere in centrele de cazare este de maximum doi ani.
Legislatia, aliniata la standardele europene
– Cum este legislatia romaneasca privind managementul strainilor in comparatie cu cea din Uniunea Europeana?
– In acest moment, Romania are introdusa in legislatie toate prevederile comunitare in domeniu la nivelul anului 2004. Anul acesta, legislatia va fi iar actualizata, conform directivelor europene din 2005.
– Inteleg ca vor fi facute unele modificari legislative.
– Din anul 2007, va intra in vigoare Legea privind dreptul de rezidenta al cetatenilor statelor membre UE. Deci vom avea o lege separata pentru strainii care vin din UE, asa cum de altfel au toate statele comunitare. Legea va prevedea foarte multe facilitati pentru acestia si membrii familiilor lor, pe care legislatia actuala nu le acorda nici macar membrilor de familie ai cetatenilor romani.
– Ce se va intampla cand Romania va intra in UE?
– Se vor schimba multe, in primul rand in privinta regimului acordat cetatenilor statelor membre UE. Nu-i vom mai trata ca pe straini, ci ca pe cetateni ai Uniunii Europene. In cazul lor, procedurile se vor simplifica foarte mult. Cu un minim de documente, acestia vor primi certificate de inregistrare, eliberate pe loc.
– Cand a fost elaborata legea strainilor, s-a optat pentru un model anume?
– S-a tinut cont in primul rand de rezolutiile UE, insa s-a studiat si legislatia unor state, cum ar fi Germania, de unde am preluat destul de multe prevederi legislative, Danemarca, Suedia, tari cu care au avut conventii institutionale. Am mai studiat legislatii din alte tari UE, care sunt mai aproape de noi ca mentalitate, cum ar fi Grecia.