Cei 12 jurişti ai Consiliului Concurenţei se luptă în sute de procese în instanţă cu case de avocatură redutabile, care apără mari firme din România amendate de inspectorii de la Concurenţă. Valoarea amenzilor contestate este de zeci de milioane de euro. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a descris într-un interviu investigaţiile pe care instituţia le derulează şi care sunt costurile acestora. Chiriţoiu explică cum s-a ajuns la cele trei amenzi gigant pentru Orange, Vodafone şi Poşta Română, şi care sunt pieţele unde Consiliul Concurenţei a demarat câteva investigaţii noi.
Câte anchete are Consiliul Concurenţei în desfăşurare?
Anul acesta am lansat câteva investigaţii, unele sunt pe pieţe locale , unele sunt pe pieţe naţionale. Avem o investigaţie importantă pe zona de licitaţii, care este o zonă nouă pentru noi, în care au început să ne apară cazuri şi este una din zonele la care mă uit cu interes să vedem o creştere anii următori. Există o aşteptare la nivelul opiniei publice. Ne aşteptăm să găsim multe probleme în zona de licitaţii. În zona de construcţii cea la care ne uităm în ultima vreme, avem o investigaţie deschisă pe marcajele rutiere. Sunt suspiciuni de încălcare a legii şi în alte domenii. Probabil în lunile următoare vor mai apărea cazuri pe zona asta. Este o zonă interesantă şi prin colaborarea cu Parchetul. Parchetul are atribuţii noi pe zona de licitaţii. Trebuie să dezvoltăm cooperarea cu ei.
Este vorba despre licitaţiile trucate în infrastructură şi în administraţia publică?
Când vorbim de licitaţii mă refer la achiziţiile sectorului public. Pe sectorul privat, acolo firmele trebuie să se păzească singure. Nu este treaba noastră să păzim că este păcălită vreo multinaţională. Noi ne concentrăm pe sectorul public.
Informaţiile pentru investigaţii vin în general de la alţii
V-aţi autosesizat în acest caz ?
Autosesizarea este un pic formală. Noi întotdeauna trebuie să primim de undeva nişte indicii. De multe ori vin de la autorităţi şi avem un caz început la sesizare de la Ministerul Agriculturii, unul de la Ministerul Apărării. Avem sesizări venite de la Parchet. Din punct de vedere formal unele sunt considerate plângeri, iar altele nu îndeplinesc criteriile de a fi considerate plângeri şi le numim noi autosesizări. Dar aceasta este o distincţie formală. În realitate ne vin datele în general de la alţii. Excepţii sunt situaţiile în care noi investigăm ceva şi găsim altceva şi atunci spunem să deschidem o investigaţie sau avem aşa numitele investigaţii de cercetare a pieţii , am terminat de curând cea pe farmaceutice strângând noi date am găsit nişte indicii că s-a încălcat legea şi am pornit o investigaţie. În majoritatea cazurilor sunt informaţii care vin din afara instituţiei.
Ce concluzii au apărut la investigaţia pe piaţa farmaceutică?
Noi avem mai multe investigaţii de încălcare a legii pe zona farmaceutică Unele au fost în anii trecuţi, altele s-au terminat anul acesta, trei sunt programate pentru luarea deciziei şi mai sunt câteva în lucru. Este o zonă unde avem multă experienţă. Putem să spunem că investigaţia de cunoaştere a sectorului farmaceutic ne-a dat pe ansamblu o serie de veşti bune : că avem o piaţă dinamică la nivelul distribuţiei de medicamente pentru că sunt mulţi actori pe piaţă. Este o concurenţă mult mai intensă decât în alte ţări. Sunt lucruri relativ bune. La câte firme sunt prezente pe piaţă şi la procesele de achiziţii publice avem în câteva cazuri suspiciuni de împărţire a pieţei sau fixarea preţului în licitaţia către stat. Am găsit indicii în cadrul investigaţiei că s-ar bloca comerţul cu alte ţări europene ceea ce este o chestie tehnică. Noi sunt sensibili la aceste lucruri. Legea noastră este racordată la cea europeană. Orice măsură care fragmentează piaţa şi împiedică libera circulaţie a bunurilor în interiorul Uniunii Europene este pentru noi o încălcare de lege. Astea sunt cazuri care se termină în câteva luni de zile. O zonă pe care vrem să ne uităm în viitor, este o zonă la modă la Comisia Europeană , să ne uităm la eventualele încercări ale companiilor care generează medicamente originale de a bloca intrarea pe piaţă a unor copii mai ieftine, aşa numitele medicamente generice. Am văzut că şi în România penetrarea medicamentelor generice este mai redusă şi cotele lor de piaţă sunt mici faţă de alte ţări. Şi asta ne pune nişte semne de întrebare de ce nişte medicamente mai ieftine nu reuşesc să intre pe piaţă şi lumea continuă să cumpere variante mai scumpe ale aceleaşi molecule . Vorbim de medicamente identice ca componenţă dar cu producători diferiţi. Un lucru care ne ridică semne de întrebare şi o să ne uităm în viitor. Comisia Europeană a deschis cazuri împotriva unor companii pentru încercări blocarea genericelor pe piaţă. Dacă vom găsi indicii şi la noi vom face şi noi la fel.
Cele mai mari amenzi din istorie
Una dintre cele mai spectaculoase anchete iniţiate de Consiliul Concurenţei a fost cea împotriva companiilor de telefonie mobilă. Care au fost concluziile acestei investigaţii?
Este vorba de o investigaţie care a durat mulţi ani împotriva lui Orange şi Vodafone. S-a finalizat la începutul acestui an cu cele mai mari amenzi acordate în istoria noastră, în total au fost 64 milioane de euro. Ca procent din cifra de afaceri ele însă sunt medii, la 3 şi ceva. Noi dăm amenzi intre 0,5 şi 10% din cifra de afaceri a companiei, 3 % înseamnă gravitate medie. Acolo am încadrat faptele, dar fiind vorba de nişte companii gigantice, chiar şi un procent mediu de sancţiune a rezultat cum am mai spus cele mai mari amenzi pe care le-am dat vreodată. În esenţă acolo a fost plângerea unei companii mai mici, şi noi i-am dat dreptate, care susţinea că accesul ei pe piaţă i-a fost blocat şi a fost defavorizată de aceste companii foarte mari. Acestea nu au interesul să apară mai multe companii mai mici să le manânce cota de piaţă şi prin diferite mijloace încearcă să îi blocheze. Noi am considerat că există destule dovezi ca să-i sancţionăm pentru aceste practici.
Au atacat amenzile în instanţă ?
Totdeauna atacă. Este inevitabil. Imensa majoritatea a sancţiunilor noastre sunt atacate în instanţă. Este un lucru care nu mă bucură. Eu aş vrea să găsim metode să rezolvăm lucrurile fără instanţă. Dar sunt două lucruri. Poate companiile nu se tem suficient sau poate că ele cred că au şanse mai mari în instanţă sau avocaţii lor sunt obişnuiţi să recurgă la instanţă. Noi acuma am introdus în lege diverse variante prin care se spune că dacă îţi recunoşti vina primeşti o reducere de amendă. Încercăm să găsim mijloace să îi descurajăm pe oameni să meargă în instanţă. Pentru că noi ne blocăm resurse şi ei cheltuie bani cu avocaţii , încărcăm şi instanţele. Investigaţia noastră durează doi ani, iar procesul încă trei ani. Mi-aş dori să scăpăm de aceşti trei ani. În alte ţari există o cultură prin care îşi rezolvă problemele, dar nu în instanţă Aceasta cultură încă nu a prins la noi.
Cam care este stadiul procesului cu aceste companii ?
Procesul de abia a început. Ei au cerut suspendarea plăţii amenzii. Asta este la latitudinea instanţei. În principiu amenzile noastre sunt executorii şi trebuiesc plătite. Instanţa poate să acorde suspendarea plăţii până la finalizarea cauzei. Este adevarat că noi am introdus în lege anul trecut obligaţia plăţii unei cauţiuni. Chiar dacă instanţa hotărăşte suspendarea, totuşi firma trebuie să ţină un depozit de 30% din valoarea amenzii pe perioada cât durează procesul. Iniţial în lege a apărut 30%, dar în Parlament ar putea să scadă acest procent. Am venit cu această propunere ca să stimulăm companiile ca să nu tragă de timp. Pentru că ele obţineau suspendarea şi apoi lungeau procesul cât puteau de mult. Tertipul tipic era mergi la Curtea Constituţională , ştiai că pierzi acolo, dar pe perioada cât se făcea sesizarea se suspenda procesul. Curtea Constituţională era şi ea supra încărcată, probabil şi din acest motiv. Fiecare avocat mai « şmecher » o să trimită o cauză fără nicio speranţă la Curtea Constituţională ca să intârzie lucrurile. Din fericire şi Ministerul Justiţiei a modificat legislaţia şi sesizarea Curţii Constituţionale nu mai blochează automat procesul. Deci judecătorul poate să permită continuarea procesului, în timp ce Curtea Constituţională analizează şi asta bănuiesc că va descuraja avocaţii pentru că nu vor mai câştiga timp. Sper că nu o să mai vină cu atâtea contestaţii la Curtea Constituţională. Noi am mai introdus cauţiunea ca să punem o anumită presiune pe ei, ca să aibe şi ei interesul să finalizeze cazul.
Care este posibilitatea ca aceste companii să scape de amenda ?
Asta este la latitudinea instanţei. Momentan instanţa le-a aprobat suspendarea. Noi ne judecăm la Curtea de apel Bucureşti şi la Înalta Curte. Oricine pierde la Curtea de Apel va face recurs la Înalta Curte. Momentan suntem la faza la care aşteptăm motivaţia Curţii de Apel Bucureşti, ca să vedem de ce a fost de acord cu suspendarea sancţiunii. În funcţie de motivarea asta foarte probabil vom face noi atac la Înalta Curte după care o să intrăm în toamnă în cauza pe fond la Curtea de Apel Bucureşti.
Cazurile până în 2003, afectate de o problemă procedurală
Câte amenzi au fost anulate în instanţă ?
În general noi câştigăm cam 85% din cauze. Am făcut o analiză pe primele zece cazuri ale Consiliului în 2009 şi a reieşit că instanţele au menţinut cam 50% din cuantumul amenzilor. Fie au anulat amenda cu totul, fie instanţa are posibilitatea să reducă amenda . Pe cazurile mici, unde ne batem cu avocaţi, care nu fac parte din marile case de avocatură, unde mizele sunt mai mici câştigăm în proporţie foarte mare. La cauzele foarte mari rezultatele sunt mai echilibrate . Cazurile vechi şi mari şi mici au fost afectate de o problemă procedurală care exista în lege până în 2003. În principiu cazuri bazate pe fapte comise după 2003 nu vor mai fi afectate de problema procedurală. Eu mă aştept să ne crească procentajul de reuşite pe măsură ce apar cazuri mai noi. Pe 2010 am câştigat 85% din hotărârile irevocabile şi instanţele ne-au menţinut 68% din totalul amenzilor impuse. Ceva mai mult decât performanţa istorică . Cu cât înaintăm în timp probabil o să ne crească procentul. Am introdus anul trecut şi criterii mai clare pe care stabilim amenda , pentru ca în felul acesta să putem să aratăm şi instanţei. Înainte spuneam că amenda este între 0,5 şi 10%. Acum putem spune că se ţine cont de gravitate. Explicăm ce considerăm că este gravitate mai mare, medie sau mică. Am cuantificat şi circumstanţele atenuante şi agravante. Ca în acest fel să fie mai greu pentru instanţă să zică nu îi daţi un milion de euro îi daţi jumătate de milion de euro.
Procese de trei ani
Cât a durat cel mai mult un proces de contestare a amenzii ?
Trei ani este media penntru aceste procese. Dar sunt situaţii în care a durat şase ani. Trei ani este dacă ne ducem la Curtea de Apel şi de aici mergem la Înalta Curte . Am avut un caz în care am trecut de trei ori prin acest traseu. Am fost la Curtea de Appel , apoi la Înalta Curte. Înalta Curte a casat şi a trimis la rejudecare. Curtea de Apel a dat o decizie, iar Înalta Curte a casat-o din nou. Şi de abia a treia oară a rămas o decizie acceptată şi de Înalta Curte. Ping-pongul ăsta poate dura foarte mult.
Scumpirea benzinei ii arde la buzunare pe romani. Ce puteţi să ne spuneţi despre ancheta privind piaţa carburanţilor ?
Ancheta pe piaţa carburanţilor este în desfăşurare. Ca şi cea pe telecomunicaţii, care este pornită cu mulţi ani în urmă şi se termină în vara asta . Aştept cu interes să văd raportul pe care îl pregăteşte echipa de caz
Ce ne puteti spune despre investigaţia pe tema ordonanţei 50?
Este un caz destul de complicat . Ordonanţa 50 a declanşat o mare bătălie anul trecut. Poate că toate părţile au şi partea lor de dreptate şi greşeala lor. Noi suntem multumiţi că pe final cererea noastră de eliminare a comisionului de rambursare anticipată la toate creditele populaţiei a rămas în lege, în ciuda discuţiilor cu băncile în România, cu FMI şi Comisia Europeană. Şi FMI a acceptat acest punct de vedere şi băncile au acceptat şi echipa care lucrează cu România cu acordul UE – FMI , care este condusă de Direcţia de economie finanţe a Comisiei Europene. Toţi au acceptat logica asta . Au existat semne de întrebare la reclamaţiile băncilor la direcţia de protecţie a consumatorului a Comisiei Europene cea care a iniţiat Directiva pe care am transpus-o noi. Nu mai ştiu nimic de acest caz. Nu am mai primit nicio întrebare de şase luni.
Sunt încă multe procese pe rol ?
Asta nu mai este în mâinile nostre. Există o plângere legată de Volksbank care a fost trimisă la Curtea Europeană de Justiţie, ăla e un caz. Instanţele româneşti o să-şi facă treaba pe legea noastră sunt câteva cazuri. Important este ce va spune Curtea Europeană de Justiţie pentru că ea este cea care este autoritatea supremă în interpretarea legislaţiei europene. Dacă Curtea Europeană de Justiţie spune că nu am transpus corect Directiva aia poate să creeze probleme.
Anchetă pentru scumpirea gigacaloriei
Ce puteţi să ne spuneţi despre investigaţia pieţei producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării energiei termice în municipiul Bucureşti ?
Este o investigaţie care este aproape gata. Este o investigaţie tot de cunoaştere a pieţei, nu este o investigaţie unde suspectăm o încălcare. Bucureştiul este o piaţă mare, dar este şi un test şi pentru restul ţării. Sunt multe situaţii în care ca să înţelegem ce se întâmplă în mai multe locuri din ţară facem o analiză mai întâi pe Bucureşti . Aşa am făcut pe salubritate şi am ajuns la nişte concluzii şi acum încercăm să le generalizăm în ţară. Furnizarea energiei termice este o problemă la noi, pentru că vedem creşteri de preţuri , poţi să suspectezi că este multă ineficienţă. Dacă ne uităm în anii trecuţi creşterile preţurilor au fost trase în sus de preturile reglementate, de servicii publice, cum este încălzirea, apa , canalizarea . Zonele acestea ne preocupă. Creşterile acestea mari de preţuri peste inflaţie ne sugerează că este ceva în neregulă acolo, dacă ai o zonă de nefuncţionare eficientă din punct de vedere economic . Este important pentru cei care se ocupă de inflaţie, pentru Banca Naţională , este important şi pentru noi. Este o investigaţie care trebuie finalizată acuma, trebuie să aprobăm raportul final şi trebuie să ieşim cu concluzii în următoarele luni. Genul acesta de investigaţii au rostul în bună măsură de a face recomandari de modificare a cadrului legal.
Se caută jurişti şi doctori în economie
Aveţi suficient personal pentru volumul de muncă?
Niciodată nu ai destule resurse pentru tot ceea ce ai de făcut. Pe de altă parte există nişte constrângeri la ceea ce poate să asigure administraţia publică românească. Preocuparea este să folosim cât mai bine resursele pe care le avem.Avem o uşoară scădere de personal faţă de 2009. Am reuşit să dublăm numărul de investigaţii care sunt în lucru, am triplat numărul de cazuri finalizate, numărul de sancţiuni cel puţin anul acesta s-a dus spre ceruri. Este loc de a obţine rezultate mai bune cu acelaşi număr de oameni.
Nu avem destul jurişti. 147 de dosare au fost pe rol în 2010, iar noi avem 12 oameni la direcţia juridică. Şi când ne luptăm cu Orange şi Vodafone şi avem de cealaltă parte casa de avocatură Stoica şi respectiv Nestor şi Diculescu normal că ei au experienţă şi prestigiu. Asta e o zonă care ar trebui întărită, nu e uşor să te lupţi cu adversari redutabili.
Avem un incipient departament de cercetare. Încercăm să creăm o unitate a economistului şef. Încercăm să preluăm modelul BNR. Aş vrea oameni cu doctorat în economie, preferabil la universităţi din străinătate.
70 milioane de euro, amenzi în 2011
Care a fost valoarea totală a amenzilor aplicate de Consiliul Concurenţei în 2010?
În 2010 am ajuns la peste 30 de milioane de euro iar anul acesta deja suntem la 70 milioane de euro. Cred că CECCAR a plătit vreun million de euro, dar în general amenzile sunt contestate, încasările se fac la câţiva ani după ce le dăm noi.
Topul amenzilor
În ultimele şase luni am dat cele mai mari trei amenzi ale Consiliului Concurenţei. Dacă luăm Orange,Vodafone şi Poşta Română sunt cele mai mari amenzi din istoria Consiliului Concurenţei şi sunt toate în ultimele şase luni.
Cât ar costa o investigaţie?
O investigaţie medie, care a durat 18 luni, cu şase oameni, a costat 40.000 de euro. Una care durează mai mult, cum e cea pe benzină, ne va duce probabil la 100.000 de euro.
Primul caz pe procedura de angajament
Ancheta privind Liga I de fotbal în ce stadiu se află?
Cazul este pornit în 2009, legat de drepturile de televizare a meciurilor de fotbal. Este un caz în curs de soluţionare printr-o procedură nouă, numită de angajamente, care înseamnă că sunt cazuri în care nu dăm amendă, pentru că părţile vin şi ne spun uite cum ne vom modifica comportamentul, de acum înainte vom face aşa-aşa-aşa ca să eliminăm îngrijorările voastre. În situaţiile acestea Consiliul zice că e mai profitabil decât să continui investigaţia care nu ştiu exact unde o să mă ducă, e mai bine să accept promisiunile pe care mi le fac ei, le monitorizăm. Este primul caz pe procedura de angajament, care a fost introdusă în lege abia anul trecut. Dacă anterior cei de la Ligă au dat drepturile de televizare la un singur operator, acum le-au împărţit în 9 pachete, din care 2 sunt pentru televiziuni care nu sunt prin cablu,7 sunt pentru televiziuni prin cablu. Noi am pus condiţia ca din cele 7 pachete să nu ajungă toate la o singură televiziune. Minimum un pachet să ajungă la altcineva. De la un singur operator, acum probabil se va ajunge la 4, ceea ce cred că e un rezultat pozitiv.
Cum decurge ancheta pe piaţa berii?
Este o anchetă de cunoaştere a pieţei. Este o piaţă mare, care s-a tot concentrat în ultima vreme, sunt tot mai puţini jucători pe ea. Ea vine după ce noi am finalizat o anchetă pe marile lanţuri de comercializare a alimentelor. Am avut una pe piaţa laptelui, una pe piaţa grâului.
Care au fost rezultatele anchetelor finalizate pe piaţa laptelui, piaţa grâului?
Pe piaţa grâului au fost câteva recomandări care s-au cuplat foarte bine cu intenţii ale guvernului. Avem o producţie foarte fragmentată, sunt ferme foarte mici, ceea ce reduce puterea de negociere. La lapte am recomandat să le permitem să se asocieze. E o politică a comisarului Cioloş de încurajare a asocierii producătorilor de lapte pentru a le creşte puterea de negociere.
Revenind la grâu, am recomandat apariţia unor spaţii de depozitare care să le permită oamenilor să nu îşi vândă toată recolta în momentul când o culeg, când preţurile sunt jos, că să poată să beneficieze de creşterile de preţuri. De exemplu în primăvară, preţurile sunt substanţial mai mari decât la recoltare.
Cum se derulează colaborarea cu Comisia Europeană şi cu comisarul pentru Concurenţă din partea UE?
Suntem foarte „legaţi” de ei, pentru că politica de concurenţă nu este o politică naţională, este una comunitară, este mecanismul prin care UE asigură funcţionarea pieţei interne, împiedică companiile şi statele să distorsioneze piaţa internă a UE.
Au fost multe anchete declanşate de CE la care a colaborat şi Consiliul Concurenţei?
Au fost câteva. Şi legate de fuziuni, cazul Lidl care era de resortul CE l-au transferat României şi Bulgariei, cazul Kraft Jacobs care şi-au vândut operaţiunile inclusiv din România. Şi la studiile de piaţă declanşate de CE participăm de asemenea.
