Ministrul român de externe crede că România ar putea adera la Spaţiul Schengen până la toamnă şi sugerează că spre sfârşitul anului ar putea avea loc o o întâlnire Băsescu-Obama. În ceea ce priveşte reformarea PDL, Teodor Baconschi susţine principiile de integritate ale Monicăi Macovei, dar nu în forma lor maximalistă şi crede că alegerea sa în funcţia de primvicepreşedinte al partidului ar fi un semn clar de înnoire.
Relaţiile României cu Franţa au fost foarte bune după aderarea României la Uniunea Europeană, cel puţin până anul trecut când Parisul a decis expulzarea romilor cu cetăţenie română. Ce altceva s-a mai întâmplat?
Teodor Baconschi: Nu s-a mai întâmplat nimic.
Nici un accident, care să explice reacţia dură a Parisului faţă de România?
T.B.: În 2008 s-a relansat parteneriatul strategic şi acum lucrăm la actualizarea foii de parcurs, care cuprinde proiecte în toate registrele, şi care a fost neglijată în ultima vreme de guvernul român, confruntat cu criza economică
Totuşi ce a determinat Franţa să se opună aderării României la spaţiul Schengen, după ce anterior fusese mereu avocatul României în faţa instituţiilor occidentale?
T.B.: După 2007, cetăţenii români au putut să circule liber în statele vestice, iar în unele locuri s-au instalat, mai mult sau mai puţin liber, comunităţi întregi. E şi problema României că nu a ştiut cum să-i integreze pe romi.
Nu e prea puţin pentru a strica o relaţie atât de veche?
T.B.: A fost un moment în care nu am gestionat cu promptitudine sensibilitatea franceză. Guvernul a fost ocupat cu stabilizarea economiei şi s-a lăsat absorbit cu totul de teme interne. Am fost destul de singur anul trecut în pilotarea acestui dosar; era nevoie de o reacţie mai amplă pentru asumarea strategiei de incluziune a romilor.
Dincolo de problema romilor este si nemultumirea unor investitori francezi faţă de faptul că nu au primit anumite afaceri, aşa cum sugera Traian Băsescu?
T.B.: Noi aplicăm pentru orice contracte reguli europene, se fac licitaţii. Nimeni nu poate promite nimănui că va primi un contract. Prezenţa Franţei în economia românească este amplă, de lungă durată si avem 40 de mari investitori francezi care fac profit aici. Nu trebuie să subestimăm ceea ce am făcut deja în cooperare cu Franţa, trebuie doar să găsim nişele pe care putem dezvolta în continuare această relaţie.
Ce şanse sunt ca România şi Bulgaria să fie acceptate în Spaţiul Schengen pe parcursul preşedinţiei europene deţinute de Ungaria şi care expiră în iunie?
T.B.: Dosarul bulgar este în reevaluare şi dacă Bulgaria îşi face temele ne-am putea aştepta la o decizie a Consiliului European din iunie, cu perspectiva de a intra pâna la sfârsitul anului.
Când mergeţi la Paris?
T.B.: Vizita e în pregătire, iar scopul ei este revenirea la parteneriatul strategic şi la alte subiecte, dincolo de romi şi Schengen.
Nu se poate spune că Franţa a părăsit acest parteneriat strategic atunci când a trimis scrisoarea franco-germană care anunţa opoziţia celor două ţări la primirea României în Schengen, fără ca Parisul să prevină Bucureştiul în acest sens?
T.B.: Nu se poate spune că cineva a părăsit pe altcineva. Rămânem parteneri, chiar dacă, din păcate, această dragoste veche de un secol şi jumătate care ne unea pare că s-a mai stins.
Aţi primit vreun avertisment din partea Franţei?
T.B.: Am văzut că 42 la sută dintre români cred că Ministerul de Externe trebuie să gestioneze dosarul Schengen, dar e vorba despre corupţie (vedeţi ce se întâmplă în vămi, care din câte ştiu nu ţin de MAE), despre mecanismul de verificare şi control pe justiţie. Scrisoarea e trimisă de miniştrii de interne, fiindcă rezervele Franţei şi Germaniei sunt pe probleme interne
A fost o greşală suprareacţia României la decizia unor state europene de a bloca accesul României în spaţiul Schengen?
T.B.: Era vorba de o poziţie de principiu şi de demnitate pe care am adoptat-o. Avem nevoie pentru coerenţa construcţiei europene să jucăm după aceleaşi reguli: în precedentele aderări la Schengen s-a cerut atingerea unor standarde specifice, pe care noi le-am atins. Nu există nici un motiv să legăm Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) prin care Bruxelles-ul monitorizează progresele din justiţie cu celelate criterii cerute de admiterea în Schengen.
Descoperirea corupţiei de la punctele vamale Siret, Stamora Moraviţa şi celelalte nu demonstrează că există o legătură clară între admiterea în Schengen şi problemele de corupţie nerezolvate, care ţin de MCV?
T.B.: Felicit DNA şi celelalte organe pentru aceste operaţiuni
Nu e prea târziu?
T.B.: Înţeleg că aceste operaţiuni au început acum mai mult de un an. Noi demonstrăm că avem o problemă pe care o rezolvăm, facem curăţenie într-o zonă complicată
Deci nu sunteţi de acord cu ataşarea MCV de aderarea ţării la Schengen
T.B.: Nu pentru că nu poti pedepsi pe cineva de două ori pentru acelaşi lucru. Nimeni nu poate spune că România nu intră în Schengen pentru că are MCV, deşi şi-a făcut temele.
Un raport bun pentru progresele făcute în reformarea corupţiei şi lupta anti-corupţie ar putea fi un pas înainte şi pentru aderarea la Schengen?
T.B.: Da, pentru că s-a făcut această conexiune politică. Dar nu e corect. Suntem totuşi de acord că MCV e necesar şi începe să dea roade
Totuşi ceea ce ne reproşază Franţa şi Germania este inconsitstenţa luptei anticorupţie
T.B.: N-aş vrea nici să cădem nici sub un pesimism apocaliptic. În ceea ce priveşte operaţiunile de la vămi, n-au fost nişte exemple de vitrină, ci de sistem. Putem să ne bucurăm că am operat curajos înainte de metastază.
E bine ca justiţia autohtonă să fie în continuare monitorizată prin MCV de Comisia Europeană în următorii ani?
T.B.: Da, fiindcă avem nevoie de o justiţie funcţională. Mi s-a părut, însă, interesantă propunerea Monicăi Macovei pentru impunerea unui MCV european, pentru toate statele UE.
Relaţiile României cu Rusia au fost tensionate anii trecuţi după două episoade de spionaj finalizate cu expulzări de diplomaţi. Există între timp o soluţie pentru dezgheţarea acestor relaţii? Pe când o vizită a dvs. la Moscova?
T.B.: Există soluţia abordării problemelor economice, izolării chestiunilor litigioase şi găsirea unei agende comune. Eu nu are rost să merg la Moscova, fiindcă trei dintre predecesorii mei au fost deja acolo şi va veni un adjunct al ministrului rus de externe la Bucureşti. Am dat destule semnale că vrem o relaţie normală, de parteneriat. E nevoie de doi pentru a dansa.
Cum sunt acum relaţiile cu Rusia?
T.B.: Neutre cu potenţial ascendent, dar e şi problema noastră, fiindcă nu am izolat problemele care ne dor, de cele care ne interesează
O vizită la nivel înalt la Washington e previzibilă până anul viitor?
T.B.: Negocierile pentru desfăşurarea unor elemente ale scututului antirachetă atestă parteneriatul strategic cu SUA. Am transmis partenerilor americani dorinţa noastră ca scutul antirachetă să aibă şi o dimensiune politică şi o semnătură la vârf după finalizarea negocierilor
Când estimaţi că se vor încheia negocierile?
T.B.: Probabil la toamnă
PDL se pregăteşte de alegeri interne, pe cine vedeţi în fruntea partidului?
T.B.: Important este ca acest partid să se reformeze pe sine, fiindcă altfel nu e plauzibil. Nu trebuie să mai acţioneze ca un partid de tranziţie, în care pe baza clientelismului sau a mitei electorale se plebiscitează o echipă, care mai apoi se duce în stratosferă şi nu mai are legătură cu cetăţeanul.
PDL a câştigat pe baza mitei electorale?
T.B.: Toate partidele au folosit acest instrument, care aruncă în aer reprezentativitatea clasei politice
Credeţi că baronii partidului ar putea fi convinşi să renunţe la folosirea mitei electorale?
T.B.: Cred că partidul nu trebuie rupt, dar dacă nu se reformează o ia la vale sever. Cred că există resurse de negociere şi de maturitate pentru evitarea unei ciocniri fără mize.
Cine ar vrea să rupă partidul?
T.B.: Dacă cei care se opun reformei, se opun prosteşte şi iraţional, acest lucru ar putea duce la mari tensiuni. Eu nu sunt anexat de nici un „greu” al partidului, sunt şi vreau să rămân o persoană autonomă, chiar dacă lucrăm în echipă. Pe de altă parte, cred că trebuie rescrise nişte reguli în noul statut al PDL, inclusiv de integritate, dar fără să facem poliţie politică în partid.
Veţi susţine propunerile Monică Macovei?
T.B.: Categoric.
Inclusiv propunerile prin care Macovei le cere celor care au dosare penale să facă un pas în spate în PDL şi să se retragă din funcţiile publice pe care le ocupă, cum este de exemplu cazul primarului Gheorghe Falcă?
T.B.: Nu aş personaliza, iar gradul de vinovăţie trebuie bine gândit. Nu e nevoie de o vânătoare de vrăjitoare, ci de un set de reguli aplicabile oricui.
Deci veţi susţine măsurile de integritate propuse de Monica Macovei?
T.B.: V-am răspuns că da. Permiteţi-mi totuşi să remarc că doamna Macovei are un maximalism pe care nu-l împărtăşesc în toate privinţele. Asta nu înseamnă că un partid reformat nu are nevoie de reguli de integritate
Pe Elena Udrea o încadraţi în tabăra reformatoare a partidului?
T.B.: Din discuţţiile pe care le-am avut rezultă că sprijină reformele, inclusiv cele doctrinare.
Aţi susţine-o pe Elena Udrea pentru o funcţie de primvicepreşedinte în PDL?
T.B.: Din câte a declarat, nu aspiră la această funcţie. Dacă mă întrebaţi pe mine, eu îmi doresc să fiu unul dintre primvicepreşedinţii partidului. Mi se pare că ar fi o schimbare de faţadă şi incompletă dacă platforma creştin-democrată pe care o reprezint ar rămâne la coadă. E nevoie de un semnal puternic pentru a arăta că PDL se schimbă. Am transmite un excelent semnal şi partenerilor noştri europeni din PPE.
Cine face parte din grupul dvs. de susţinători?
T.B.: Spun ce cred că ar trebui să se schimbe în noua echipă de conducere. Nouă nu însemană sută la sută figuri noi, dar figurile noi ale partidului trebuie să fie acolo, fiindcă altfel nu avem pârghii de reformare a partidului.
Acesta e primul pas pentru următoarea funcţie la care aspiraţi?
T.B.: Vreau să mă ocup de doctrină, de diaspora, de o relaţie funcţională cu Partidul Popular European, fiindcă şi PDL are nevoie de politică externă -altfel nu ai suficient suport de la aliaţi, indiferent dacă eşti la putere sau în opoziţie
Ce se va întâmpla dacă reformarea PDL va fi ratată?
T.B.: Nu pot să cred aşa ceva, fiindcă există o puternică presiune spre reformare.
Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3 apare din nou în campania internă din PDL ca variantă pentru preşedinţia partidului.
T.B.: Mi se pare validat ca primar, are o alură care-mi place, un discurs articulat, dar eu ştiu că nu vroia să candideze.
L-aţi susţiene, are suficientă anvergură?
T.B.: Da, de ce nu.
Emil Boc ar trebui să rămână în fruntea PDL?
T.B.: Eu fac parte din echipa guvernamentală şi sunt loial acestuia.
Pe cine vedeţi preşedinte în PDL?
T.B.: Nu pot da nume.
