Intr-un interviu acordat „Romaniei libere”, ambasadorul SUA la Bucuresti, Nicholas Taubman, pune parteneriatul strategic cu Statele Unite la baza importantelor realizari ulterioare ale Romaniei, aderarea la NATO si la UE. Imediat dupa ce a asistat in Parlament la declaratia de condamnare a comunismului, Nicholas Taubman a abordat teme precum rolul Romaniei in razboiul antiterorist, securitatea energetica si sensibilitatile Turciei si Rusiei legate de Marea Neagra.
– Ati fost invitat in Parlament, la sedinta solemna de condamnare a comunismului, marcata de protestele PRM. Ce gandeati?
– Ma simteam ca un outsider si ma intrebam de ce, la mai bine de 15 ani, continuati sa reinviati aceasta tema, sa o readuceti in atentie. Cred ca am reusit intr-o masura sa pricep atunci cand am incercat sa ma pun in pielea romanilor, mai ales a acelora de varsta mea, si sa inteleg ca trebuie sa incheiem cumva aceasta problema a comunismului; ca nu e un lucru pe care-l putem considera ca fiind o istorie indepartata, ci unul care a facut atat de mult parte din vietile noastre timp de 45 de ani incat trebuie sa spunem: „Gata, s-a sfarsit”. Si cred ca presedintele Basescu a avut dreptate sa o faca si a facut-o bine.
PRM – tactici sovietice
– A avut acea atmosfera foarte incinsa din Parlament vreo semnificatie anume pentru dumneavoastra?
– As spune in primul rand ca aveti o democratie destul de toleranta care permite sa se petreaca asa ceva. In Congresul SUA, daca vreun invitat incepe sa deranjeze lucrarile, e scos afara si dus la inchisoare. Este ilegal. Daca un senator sau un congresman o face, avem „sergentul la datorie”, repre-zentantul politiei in Camera, care poate poate exclude din sala acea persoana la indicatia sefului Camerei Reprezentantilor sau a presedintelui Senatului. Poate ca la acest moment specific (n. red. – sedinta de condamnare a regimului comunist) a fost intelept din partea sefului de sedinta sa nu procedeze astfel. Perspectiva de a avea pe cineva ridicat si in arest pentru ca a spus ce a gandit nu prea respecta forma democratiei, desi, privind retrospectiv, putea fi procedat astfel.
Oricum, nu a fost deloc placut. E ceva ce Romania nu vrea sa repete si acesta e comunismul. Imi aminteste un pic de ce se petrece in Ucraina, de ce se petrece la Moscova din 1991 incoace. Ideea de a-ti chema membrii de partid din diferite zone si a-i inghesui practic in lojile invitatilor nu e o activitate parlamentara cu care un ales s-ar putea mandri, desi acelui grup se pare ca nu-i pasa nicicum de asa ceva. Asa ca nu mi-a placut. L-am resimtit ca pe o tactica sovietica ce nu aduce nicidecum vreun beneficiu Romaniei.
– Parteneriatul strategic Romania-SUA e foarte ambitios. Dar il vedem acum ca avand mai ales o dimensiune militara. Ce alte dimensiuni ar trebui dezvoltate?
– Ma tem ca nu sunt de acord, nu e o dimensiune preponderent militara. Parteneriatul strategic are o semnificatie mare aici pentru ca a reprezentat chiar inceputul unor mari realizari. Romania a intrat in NATO. Daca nu ar fi intrat in NATO, ma indoiesc ca ar fi aderat peste doua saptamani la Uniunea Europeana.
Lucram indeaproape cu guvernul roman in multe domenii: statul de drept, aplicarea legii, justitie, infrastructura, controlul vamilor, constructia de autostrazi, cam tot ce face o tara functionala, e mult mai mult decat o colaborare militara.
Cred ca Romania este cel mai bun prieten pe care il avem in intreaga lume. Daca parcurgem lista natiunilor, cred ca, daca nu suntem chiar in top, suntem undeva foarte aproape. Iar asta certifica faptul ca noi credem in Romania. Aveti cea mai puternica democratie din regiune. Iar asta e semnificativ in primul rand pentru Romania, dar si pentru noi. O democratie puternica este un aliat al Statelor Unite.
– Ar trebui sa asteptam o prezenta mai robusta a companiilor americane pe piata romaneasca?
– Cu siguranta. In fiecare saptamana, aproximativ cinci companii cu buna reputatie, companii puternice, vin in Romania sa cerceteze posibilitatea instalarii lor aici.
Romania e asezata foarte strategic, la limita de sud-est a Europei. Aveti un important rol de jucat in zona Marii Negre, care devine din ce in ce mai mult o parte importanta a lumii. SUA, Departamentul de Stat si administratia apreciaza ca in urmatorii zece-cincisprezece ani energia Europei Occidentale va veni in mare masura din inima Caucazului.
Apoi, noi vrem democratia raspandita si lucram din rasputeri pentru asa ceva. Vom folosi Romania drept exemplu privind beneficiile democratiei. Tarile din regiunea Marii Negre sunt primele candidate. Nu e vorba doar de NATO si UE, conteaza sa fii o buna democratie.
– Romania s-a alaturat coalitiei in Iraq, lupta si in Afghanistan. Dar in termeni de putere militara, putem spune ca trupele romane nu sunt decisive. De ce prezenta lor acolo continua sa fie importanta pentru SUA?
– Romania a venit alaturi de coalitie chiar de la inceputul razboaielor in Iraq si Afghanistan ca unul din primii participanti. Importanta prezentei romanesti depaseste numarul trupelor prin faptul ca sprijinul Romaniei a fost atat de solid, ca Romania a fost cu totul de partea noastra cand a spus ca „vom fi acolo cand veti avea de noi, vom fi acolo cat timp cat veti avea nevoie de noi” si „noi credem ca razboiul contra terorismului este si al nostru”.
– Dar cum ati raspunde criticilor care spun ca Afghanistanul si Iraqul nu sunt razboaiele Romaniei?
– Este un razboi global contra terorismului. Este razboiul vostru. Geografic, sunteti mult mai aproape de aceste zone de conflict decat suntem noi. Sunteti obiectul acelorasi tipuri de atacuri precum cele petrecute in Spania, Rusia, in SUA si Marea Britanie. Faptul ca aici nu s-a petrecut un astfel de atentat pana acum nu inseamna ca nu se va petrece. Nu inseamna ca nu trebuie sa te duci sa lupti impotriva lor (n. red. – a teroristilor), sa-i elimini in tara lor si nu in tara voastra.
– In ce masura incidentul din vara, cand premierul a cerut pe neasteptate retragerea trupelor din Iraq, a daunat increderii despre care vorbeati?
– Suntem aliati cu Romania. Nu ne-am schimbat parerea din cauza asta. Orice problema se rezolva intre cei mai buni prieteni. Acesta e sensul democratiei. Mai ales in cazul unui inalt oficial ales, precum premierul, care gandeste diferit. Este privilegiul lui sa o spuna. Acum nu suntem de acord, dar aliatii nu sunt intotdeauna de acord. Credem ca e deja istorie. Am fi vrut sa nu se intample, dar s-a intamplat, viata merge mai departe.
SUA tin cont de sensibilitatile Turciei la Marea Neagra
– Acum doi ani, presedintele Romaniei lansa aceasta initiativa la Marea Neagra, dar pana acum sunt rezultate modeste, mai ales datorita reticentei Turciei, care este un partener NATO, dar si a Rusiei. Care este pozitia SUA?
– Turcia a fost unul din primii membri NATO. Au fost acolo cand am avut nevoie de ei. Si au fost vremuri cand am avut nevoie de ei mai mult, vremuri cand am am avut nevoie de ei mai putin. Dar intotdeauna ne-au fost aliati. Au cea mai mare deschidere la Marea Neagra. Sensibilitatile lor sunt importante pentru noi. Daca e important pentru ei, e important pentru noi, pentru ca suntem prieteni. Si noi i-am ajutat, dar si ei ne-au fost de ajutor. Asa ca nu vom tropai peste dorintele lor spunandu-le ca nu stiu ce fac, ca noi conducem lumea libera si le impunem asta.
Nu sunt de acord ca „nu s-a intamplat nimic”. A fost Forumul Marii Negre in aceasta vara aici, am avut personalitati din regiunea Marii Negre, a venit aici un inalt reprezentant al Statelor Unite care a anuntat lansarea Black Sea Trust, un fond care va ajuta la implinirea obiectivelor politice si de securitate agreate. Credem ca e o initiativa importanta. S-au intamplat multe si ne intelegem mai bine unii altora problemele.
– Cum pot Statele Unite sa ajute Romania sa profite de pozitia geostrategica de care vorbeati tinand cont ca Rusia are si ea multe interese in regiune?
– Desigur ca Rusia are interese. Aceasta a fost zona ei de influenta. Cu exceptia Turciei, statele de la Marea Neagra au fost mult timp clientii Rusiei. Rusia a controlat aceste state foarte multi ani. Asa ca are sensibilitati in aceasta parte a lumii, poate unele cu care nu putem fi cu totul de acord. Dar cred ca suntem de acord in suficient de multe privinte, stim ca Marea Neagra este importanta din punct de vedere al securitatii energetice, in ce priveste traficul de persoane, de droguri, tot felul de activitati criminale.
Bush, presedintele optimist
– In 2003, presedintele Bush vorbea despre Romania ca „o punte catre noua Rusie” intr-un „viitor pasnic pe care-l construim”. Cum trebuie sa interpretam aceasta declaratie, tinand cont ca Rusia a incercat recent sa intimideze unele tari din estul Europei?
– Timpul schimba anumite situatii. Nu as spune ca Romania nu poate fi o punte catre Rusia. Rusia e o tara uriasa. Are propriile cai. Nu pot spune ca sunt toate gresite, nu sunt de acord cu unele lucruri pe care le-au facut. Dar, sigur, Romania poate fi de ajutor in construirea acestei punti pentru viitor. Pana acum as spune ca nu a fost un success.
– Din cauza Romaniei sau din cauza Rusiei?
– Nu, asa au fost circumstantele.
– Dar nu a fost presedintele Bush prea optimist in 2003?
– Presedintele Bush e un presedinte optimist. Nu vine sa spuna am esuat aici, am esuat acolo, am esuat in altceva. El tinde sa arate acea parte pe care am indeplinit-o cu succes. Cei mai multi americani sunt optimisti, ei cred ca lucrurile merg spre bine, nu spre rau. Si cred ca acesta a fost unul din acele lucruri care el a sperat sa se implineasca.
– La ultimul summit NATO de la Riga, senatorul Lugar, presedintele Comisiei de politica externa a Senatului SUA, si presedintele Basescu au cerut NATO sa includa securitatea energetica printre misiunile Aliantei. Nu ar conduce aceasta catre mai multa confruntare cu Rusia?
– Nu, nu cred asta. Presedintele Basescu a preluat initiativa in regiune subliniind necesitatea crearii securitatii energetice. El stie cat de important este sa ai un furnizor serios, de nadejde, care ofera energie la pretul pietei. Cauta mijloace prin care sa consolideze securitatea energetica a Romaniei. Cred ca daca vorbiti cu el despre acest lucru va va spune ca e interesat sa o faca prin competitie. Incepe deja sa se materializeze acest lucru. Daca priviti in jur veti vedea diferitele propuneri avansate de state diferite de cealalta parte a Marii Negre privind conducte care merg direct catre Vest, care concureaza cu cele existente. Cred ca e extraordinar de important pentru ca, asa cum subliniaza Basescu, daca nu putem fi independenti energetic, nu putem fi independenti politic.
Cazul Van Goethem – un cosmar
– Potrivit unui studiu al German Marshall Fund, Romania este cea mai pro-americana natiune din Europa. Dar in Romania exista frustrari care pot pune sub semnul intrebarii aceasta atitudine, precum achitarea puscasului marin Van Goethem sau vizele SUA. Cum abordati aceste teme sensibile?
– Cazul Van Goethem a fost un cosmar. Sper ca am reusit sa-l depasim. Am facut tot ce ne sta in putinta sa ne asiguram ca nu se va mai repeta ceva asemanator care sa implice personalul ambasadei.
In ce priveste vizele, nu cred sa fi existat vreo ocazie in care ambasadorii americani sa nu fi ridicat aceasta problema cand s-au intalnit cu vreun oficial de rang inalt al administratiei, inclusiv presedintele Bush. Cred ca presedintele se straduieste sa faca aceste programe mai flexibile. Trebuie inteles ca sunt extrem de putine state ai caror cetateni pot intra in SUA fara viza.
Pe de alta parte, trebuie inteles ca presedintele Bush nu are ultimul cuvant in ce priveste vizele, Congresul il are. Chiar daca presedintele ar vrea sa spuna eliminati aceasta restrictie, el trebuie sa mearga in Congres. Daca ar putea, cred ca ar face-o. Dar atat puterea executiva, cat si cea legislativa sunt responsabile pentru securitatea nationala. Si, acum, ne concentram foarte mult pe acest lucru.
– Vorbind realist, cand poate face parte Romania din Programul Visa Waiver?
– Acest program este pur si simplu un mijloc de a incepe calea catre ridicarea vizelor. E nevoie de ani de zile pentru a reusi. Exista o regula care nu cred ca va fi schimbata, rata de respingere a cererilor de viza. Daca aceasta rata nu e sub cinci procente, Programul Visa Waiver nu poate permite cetatenilor unei tari sa vina in SUA fara viza. Asadar, este un program care inseamna ceva de genul: „Ei bine, suntem pe cale de a obtine ridicarea vizelor”, dar pana cand o tara nu indeplineste conditiile programul nu se poate aplica.
