Seful misiunii fondului monetar International pentru Romania, Jeffrey Franks, a declarat, intr-un interviu in exclusivitate pentru Romania libera, ca traversarea crizei de catre Romania reprezinta o poveste de succes, in conditiile in care estimarile initiale vizau o situatie mult mai negativa. Cu toate acestea, reprezentantul Fondului marturiseste ca anul trecut Romania a fost pe marginea prapastiei si ca ar fi putut suferi o prabusire dura daca nu primea ajutorul FMI. Jeffrey Franks spera ca numarul somerilor nu va atinge pragul de un milion, cu toate ca se asteapta la unele cresteri in prima parte, si vede prima scadere a somajului spre finele anului.
Totodata, oficialul FMI observa ca tot mai multi investitori se intereseaza de Romania si spune ca, daca vor fi implementate corect reformele asumate cu FMI si CE, Romania ar putea beneficia de o imbunatatire a ratingului spre finele anului 2010, inceputul anului 2011. Franks vorbeste despre avantajele competitive ale Romaniei si spune ca oficialii de la Bucuresti ar trebui sa extinda programul cu FMI si dupa ce incaseaza ultima transa de bani. Desi optimismul reprezentantului FMI este incurajator, Jeffrey Franks recunoaste ca in programul de guvernare nu exista masuri care sa reporneasca motoarele economiei, de aceea, recomanda Executivului sa se concentreze pe absorbtia fondurilor europene, pentru a investi in dezvoltarea infrastructurii si, implicit, pentru a crea locuri de munca.
» S.F.: Daca ati fi premierul Romaniei, care ar fi principalele masuri pe care le-ati lua pentru a scoate tara din criza economica?
J.F.: Romania trebuie sa-si stabilizeze economia, iar acest lucru poate fi facut prin pachetul recomandat de FMI, prin controlul deficitului, prin reforme structurale care sa aduca economia intr-o pozitie mai buna, astfel incat, atunci cand economia mondiala isi va reveni, cea romaneasca sa reporneasca repede. Ceea ce cred ca trebuie sa faca mai intai Romania este sa-si dezvolte proiectele de viitor: o infrastructura mai buna, o educatie mai buna… Aceste lucruri ar putea transforma Romania intr-una dintre cele mai competitive economii din lume.
S.F.: Care a fost anul trecut cel mai mare risc pentru Romania?
J.F.: In primul rand, ar fi putut fi o recesiune mult mai dura, dar aceasta situatie a fost evitata la timp de Guvernul roman, care a cerut sprijin international inainte ca lucrurile sa fie scapate de sub control. Iesirile de capital, presiunile asupra ratei de schimb a leului puteau capata forme mai violente, dar Romania a evitat anul trecut ce putea fi mai rau.
» S.F.: A existat riscul falimentului pentru Romania?
J.F.: A existat, intr-adevar, riscul unei prabusiri dure.
» S.F.: Care este principalul risc pentru Romania in acest an?
J.F.: Principala provocare pentru Romania este sa evite in continuare efectele crizei internationale prin punerea in aplicare a reformelor structurale. In multe tari a reinceput cresterea economica, iar guvernele au abandonat politicile de reformare. Ar fi o greseala ca o data cu revenirea economica sa fie abandonate reformele, fiindca in acest caz dificultatile nu vor intarzia sa apara.
» S.F.: Ce se va intampla la sfarsitul acestui an, cand banii de la FMI se vor termina? Va avea Romania destui bani pentru a face fata cheltuielilor sau Guvernul va trebui sa se imprumute pentru a plati pensiile si salariile?
J.F.: Scopul programului FMI pentru Romania este sa lase tara intr-o pozitie mai buna decat a gasit-o; deficitul ar putea fi mai mic, iar economia sa se poata sustine, dar pentru eventuale finantari Bucurestiul poate opta pentru o combinatie intre pietele europene si cele locale.
» M.P.: Trebuie ca Romania sa stea in program cu FMI si dupa ce primeste ultima transa din acest acord stand-by?
J.F.: Acest acord este pentru 24 de luni si va expira in luna mai a anului viitor. Unele tari se retrag din program inainte de termenul fixat, altele prefera sa-l continue cu un acord aditional. Este o decizie pe care o vor lua autoritatile din Romania, fara nici o presiune din partea FMI. Recent, Ungaria a decis, de pilda, sa continue programul cu Fondul.
» M.P.: Nu se tem cumva reprezentantii FMI ca Romania ar putea intrerupe acordul dupa ce primeste transele a doua si a treia?
J.F.: Sunt doua lucruri de spus: in primul rand, sper ca romanii si Guvernul roman inteleg ca programul Fondului inseamna un set de politici reformiste care sa ajute Romania. FMI nu este Inchizitia pentru comunitatea europeana. In acelasi timp, fara bani, reformele nu pot fi puse pe picioare. De aceea, sper ca Guvernul nu este interesat doar de bani si ca ia in considerare politicile propuse de Fond, fiindca aceste politici sunt chiar mai importante decat banii. In al doilea rand, daca Guvernul intrerupe acordul cu FMI, trebuie sa fim siguri ca procesul de reformare a economiei va incepe cu adevarat.
» M.P.: Cum pot fi siguri reprezentantii FMI ca reducerea deficitului va continua in 2011 si 2012, in conditiile in care actualele masuri luate de Guvern sunt temporare, iar cel mai probabil pensiile si salariile ar putea creste anul viitor?
J.F.: Chiar daca programul cu Fondul se incheie, Romania ramane membra a UE, iar criteriile de la Maastricht vor trebui puse in aplicare, fiindca Romania vrea sa intre in zona euro, iar deficitul bugetar este strict monitorizat in aceste conditii. Efectele programului FMI nu sunt pe termen scurt, de aceea, trebuie puse in aplicare reforme care in timp sa duca la reducerea deficitului. Reforma sistemului public, prin Legea salarizarii unice, va avea efecte pe termen lung asupra cheltuielilor bugetare. Reforma sistemului de pensii va reduce vulnerabilitatea fondului de pensii. Prin reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrul bugetar va putea fi refacut fara marirea taxelor. Legea responsabilitatii fiscale va introduce, de asemenea, ordine in cheltuielile bugetare. Reformele de acum vor reduce in viitor deficitul bugetar.
» S.F.: Pana acum criza economica din Romania a fost platita, mai ales, de sectorul privat, iar investitorii se tem ca si anul acesta va fi la fel. Ce le puteti spune?
J.F.: Sectorul privat din Romania a fost afectat destul de puternic, salariatii au avut de suferit, investitorii au platit costurile crizei, sectorul bancar a avut si el de suferit. Sper ca anul acesta sa fie taiate drastic cheltuielile bugetare, pentru ca toata lumea trebuie sa plateasca aceste costuri ale crizei. In plus, Romania nu mai are la dispozitie banii pe care-i avea acum doi ani. Acum doi ani Romania cheltuia toti banii pe care ii avea si se mai si imprumuta pentru a cheltui si mai mult. Nu mai este cazul acum.
» M.P.: Cum comentati faptul ca legea responsabilitatii fiscale nu prevede nici un fel de sanctiuni?
J.F.: Cred ca legea incearca sa faca sistemul de administrare a bugetului mult mai transparent, asigurand totodata o analiza independenta a bugetului. E clar ca nu o sa aruncam pe nimeni in inchisoare daca nu a administrat cum trebuie, dar aveti un consiliu fiscal, format din experti independenti, care se vor putea adresa public, inclusiv prin intermediul presei, asupra problemelor pe care le vor depista in administrarea bugetara. Asta nu e o sanctiune in sine, dar sunt convins ca, in conditiile unei prese libere asa cum este cea din Romania, aceste declaratii vor avea un impact asupra celor care administreaza bugetul. Cred ca acesta este drumul de dorit, asta se urmareste. In conditiile in care cei ce programeaza bugetul nu raspund semnalelor date de acest consiliu, atunci, in ultima instanta, cei care vor aplica pedeapsa vor fi votantii.
» M.P.: Cat de mult a contribuit acordul de la Viena (acord de principiu intre FMI si noua dintre cele mai importante banci din tara ca acestea sa-si mentina integral expunerea in Romania) la limitarea iesirilor de capital din intreaga economie romaneasca?
J.F.: Exista doua tipuri de iesiri de capital: una din sistemul bancar, alta din sistemul nonbancar. In momentul in care schitam programul ne temeam ca in sistemul bancar finantarea va fi mentinuta in proportie de 80-85%, iar ceea ce am vrut sa facem prin acordul de la Viena a fost sa ducem aceasta rata catre 100%. In sistemul nonbancar ne temeam ca finantarea va fi mentinuta intr-o proportie destul de scazuta, de 50%. In fapt, bancile au sustinut o expunere de 100% si cred ca intiativa de coordonare bancara a avut un rol foarte important in acest sens si, in plus, chiar daca in sectorul nebancar a existat o scadere a expunerii, aceasta nu a fost atat de grava cum ne asteptam. Cat de mult a influentat acordul de la Viena e greu de calculat. Pentru ca nu stim ce ar fi facut bancile fara aceasta initiativa, dar parerea mea este ca a contat. Daca bancile au ramas, probabil acest lucru le-a dat curaj si altora sa ramana.
» S.F.: FMI estima anul trecut ca in Romania somajul ar putea ajunge la un milion de someri, iar acum se pare ca cifra a fost reconfirmata. Este asa?
J.F.: Nu chiar. La inceputul programului, in martie 2009, cand incercam sa preconizam ceea ce urmeaza sa se intample, ne-am gandit ca somajul urmeaza sa creasca pana in jurul a 10%, aproximativ un milion de persoane. De fapt, rata somajului este inca la 8%, ceea este mult mai bine decat anticipasem. Sper ca somajul nu va ajunge pana la un milion si ca va ramane sub acest prag, chiar daca pe parcursul urmatoarelor luni vor exista cresteri. Pana la sfarsitul anului 2010, somajul se va inscrie pe un trend descendent, o data ce cresterea economica se va accentua.
Daca va uitati peste tot prin lume, exista foarte multe tari (SUA, Marea Britanie, Spania etc.) in care rata somajului este mult mai mare decat cea din Romania, deci, intr-o anumita masura, rata de 8% e un lucru bun. Cea mai buna solutie la problema somajului este sa aducem economia pe crestere. E drept ca nu aveti bani pentru pachete stimulative prin care sa se creeze locuri de munca, asa cum au alte state, dar o modalitate foarte buna de a obtine banii necesari pentru stimularea locurilor de munca este imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene. Sunt bani nerambursabili care stau la Bruxelles si asteapta Romania, care ar putea crea locuri de munca, deoarece in mare parte sunt destinati proiectelor de constructii, de dezvoltare a infrastructurii.
» M.P.: Atunci, cat estimeaza FMI ca va absorbi Romania din fondurile europene disponibile?
J.F.: (Un raset scurt.) Atunci cand am proiectat tintele bugetare impreuna cu Guvernul am incercat sa cream suficient spatiu pentru cheltuielile de capital (cofinantare de la buget – n.r.), astfel incat sa aducem bani europeni in Romania. Cati bani europeni vor intra in Romania nu stiu. Indiferent de cate fonduri europene vor fi aprobate, ele vor fi cheltuite, pentru ca vom readapta imediat tintele bugetare (nivelul cofinantarilor de la buget), astfel incat sa nu se piarda nici o finantare europeana. De asemenea, am fost de acord cu cresterea plafonului garantiilor publice, in special adresate absorbtiei fondurilor europene. In cele din urma, Guvernul trebuie sa definitiveze proiecte, astfel incat sa le puna pe fluxul de aprobare.
» M.P.: Care sunt beneficiile Romaniei din acordul cu FMI?
J.F.: Ceea ce cred eu – nu doar cu referire la Romania, ci in general – e ca programul FMI poate aduce trei beneficii majore. Prin faptul ca esti in acord cu FMI, ai un statut aparte, pentru ca sunt indeplinite niste conditii minime, iar investitorii sunt mult mai dispusi sa acorde imprumuturi tarii respective. Al doilea beneficiu este ca acordul aduce spriijin financiar atunci cand tara are nevoie de el, iar Romania a avut nevoie de sprijin financiar in ultimii ani. Cel de-al treilea beneficiu, care cred ca este cel mai important, este faptul ca tara respectiva este ajutata sa creeze si sa implementeze politici viabile. Alocarea unor bani pentru Romania ajuta pe termen scurt, dar este mult mai important sa ai reforme viabile: sa reformezi sistemul de pensii, sa ai o lege a responsabilitatii fiscale, sa remediezi deficientele bugetare.
» S.F.: Cum apreciati situatia politica din Romania?
J.F.: Anul trecut au existat unele incertitudini politice, fapt care a incetinit unele masuri convenite: spre exemplu, legea bugetului, reforma sistemului de pensii au fost intarziate de la termenele initiale. Dar procesul democratic a functionat, avem un nou Guvern, avem un presedinte ales si putem merge mai departe. Este o majoritate fragila, ceea ce poate face ca procesul de aprobare a reformelor sa fie ingreunat, dar acestea sunt conditiile unui sistem democratic. Exista diferite tipuri de guvernari, iar noi nu lucram cu un singur tip de guvernare, ci lucram cu orice tip de guvern care este dispus sa lucreze cu noi.
» M.P.: In Legea unica a salarizarii, magistratii sunt singurii care si-au pastrat bonusurile. Cum comentati?
J.F.: Noi vrem sa aducem sistemul in punctul in care castigurile realizate de oameni sa fie transparente, sa nu mai existe bonusuri ascunse. Este decizia Romaniei cu cat vrea sa-si plateasca magistratii, cu cat angajatii Ministerului de Finante, cu cat soldatii etc. Noi nu va spunem cu cat sa-i platiti pe oameni. Ceea ce vrem este sa aducem sistemul in punctul in care salariul este transparent, iar pentru slujbe similare sa existe salarii similare. Problema pe care ati avut-o nu tinea de bonusurile in sine, nu e nimic rau in asta, ci de faptul ca aveati bonusuri multiple, duzine de bonusuri, care se adaugau unele la altele, si nimeni nu putea spune daca o persoana primea un bonus sau 12.
Nu am eliminat toate bonusurile, dar am impus doua restrictii. Majoritatea bonusurilor au fost incluse in salariul de baza, iar celelalte bonusuri nu pot reprezenta mai mult de un anumit procent din salariul de baza. Totodata, a fost redus chiar numarul bonusurilor. Legea nu este perfecta. Pot exista imbunatatiri ulterioare, dar cred ca este un mare pas inainte fata de sistemul anterior, cand existau sute de scale de salarii diferite pentru diferite ministere si nimeni nu stia cat castigau oamenii astia. Noi am cerut, iar Guvernul a fost de acord, sa fie aduse ajustari ulterioare ale sistemului prin pachete legislative care vor fi implementate in 2010 si care vor rezolva anumite probleme.
» M.P.: Cand ar putea beneficia Romania de prima imbunatatire a ratingului?
J.F.: Imi este greu sa prevad ce vor face agentiile de rating, dar daca programul cu FMI-UE continua sa mearga bine, nu voi fi surprins daca spre finele anului vom asista la o imbunatatire a perspectivelor si chiar a nivelului ratingului. Daca ar fi sa ghicesc, as spune ca la finele anului 2010, inceputul anului 2011, daca reformele vor fi implementate corect.
» M.P.: Exista riscul scaderii ratingului?
J.F.: Daca politicile sunt implementate, nu exista nici un risc virtual.
M.P.: Cand am putea asista la prima imbunatatire a incasarilor bugetare ca pondere in PIB, ca efect al reformelor pornite?
J.F.: Sper ca se va inregistra curand. Anul trecut a fost in Romania o echipa de experti FMI care au dat recomandari reprezentantilor sistemului de administrare fiscala care sa determine imbunatatirea colectarii taxelor. Aceste recomandari au inceput sa fie puse in practica. Vor exista niste modificari legislative ce vor fi aprobate la inceputul acestui an si care vor ajuta la implementarea recomandarilor respective si cred ca vom ajunge sa vedem primele imbunatatiri pe parcursul anului 2010. Pe de alta parte, nu trebuie sa-ti propui ca anul asta sa colectezi din TVA 5% din PIB, iar la anul 8% din PIB. Masurile de consolidare fiscala au nevoie de timp si, de aceea, nu ma astept la schimbari spectaculoase pe termen scurt.
» M.P.: Care sunt principalele avantaje ale Romaniei?
J.F.: Romania are mai multe avantaje. In primul rand, nivelul costului cu forta de munca este scazut pentru o multime de activitati de manufactura si asamblare, ceea ce face Romania atractiva. Un alt avantaj vine din faptul ca aveti o populatie cu un nivel relativ bun de educatie si care are si reputatia de a fi foarte muncitoare. Aveti o localizare buna, acces la Marea Neagra, aproape atat de Europa de Est, cat si de Europa de Vest. Aspectul la care trebuie sa lucrati este infrastructura, trebuie sa aveti drumuri mai bune, autostrazi, sa imbunatatiti sistemul de transport feroviar. Lucruri de acest tip va vor ajuta sa deveniti mai competitivi.
» M.P.: Cand ar putea reveni investitiile straine la nivelul de dinainte de criza?
J.F.: Nu pot prezice acelasi nivel, dar ceea ce am vazut la conferinta Euromoney la Viena este ca multi investitori m-au abordat si mi-au spus ca se gandesc sa se intoarca in Romania. Am facut o masa rotunda cu ministrul Vladescu, cu domnul Popa de la BNR, cativa bancheri si cativa investitori. Nu au fost locuri goale, oamenii stateau chiar in picioare. Cred ca interesul a revenit, iar nivelul investitiilor va creste. Cand vor ajunge la nivelul de dinainte de criza? Nu stiu. Dar a inceput.
» M.P.: Credeti ca Romania va rezolva definitiv problema arieratelor in termenul agreat cu FMI?
J.F.: Asta a reprezentat o problema foarte dificila pentru noi. Am incercat sa implementam un nou sistem de monitorizare prin care sa vedem situatia arieratelor si am incercat sa imbunatatim sistemul de plata, astfel incat sa nu apara alte intarzieri. Am reasezat termenele-limita asa incat ele sa fie mult mai realiste. Dar Guvernul trebuie sa faca eforturi clare ca sa stinga aceste arierate. E rau pentru o tara sa fie perceputa ca una care nu-si plateste datoriile. Cand Romania nu plateste companiile pentru lucrarile prestate sau bunurile achizitionate, acesta este un lucru rau pentru economie. Dar cred ca este posibil ca arieratele sa fie stinse in termenul agreat. Guvernul stie cum sa faca, doar trebuie sa puna in practica.
» S.F.: Poate fi Romania o poveste de succes?
J.F.: Romania este deja o poveste de succes, deoarece a trecut prin perioada de criza mult mai bine decat ne-am asteptat. Ar fi putut fi mult mai rau. Daca vreti sa stiti cat de rau, uitati-va la Ucraina. Pe ei criza i-a lovit mult mai puternic si a durat si mai mult. Vreau sa va amintiti ca, atunci cand Guvernul i-a abordat pe reprezentatii FMI in martie 2009 pentru a negocia acordul, perioada de criza abia incepea, iar majoritatea oamenilor de aici credeau ca nu o sa fie prea grav. Trebuie sa recunoastem meritul Guvernului si al BNR ca au vrut sa intre in acest program, asa incat efectele sa fie atenuate. Cred ca din aceasta perspectiva Romania este o poveste de succes. Mai avem de lucrat pana sa iesim din criza si sa incepem sa crestem, dar cred ca revenirea economiei pe trend ascendent se va petrece in lunile urmatoare.
» Jeffrey Franks, seful misiunii Fondului Monetar International (FMI) pentru Romania, este cetatean american si lucreaza la FMI de la inceputul anilor ‘90. Este doctor in economie la Harvard University, si-a obtinut licenta in economie la Washington State University si are doua masterate – in teoria dezvoltarii si in economie si politici publice – obtinute la Oxford University, respectiv la Princeton University. A detinut pozitii din ce in ce mai importante in cadrul Directiilor Europa si Emisfera Vestica si a fost reprezentant al FMI in Ecuador si in Ucraina. Din decembrie 2008 se ocupa de Romania.
