Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI) spune într-un interviu pentru România liberă că în ultimul an interesul agenţilor străini pentru ce se întâmplă în spaţiul autohton s-a mărit şi vorbeşte despre „creşteri calitative” ale operaţiunilor de spionaj din România, mai cu seamă după ce s-a semnat Acordul româno-american privind instalarea scutului antirachetă. George Maior nu vede la orizont nici un „război clasic” în care să fie angrenată ţara, dar admite că pot apărea agresiuni de alt fel. Astfel, de pildă, nu demult a fost lansat un atac cibernetic asupra sistemului energetic naţional şi un altul chiar asupra Serviciului Român de Informaţii, ambele contracarate de SRI.
Lunar, România suportă „câteva sute de mii de incidente” de tip cibernetic, declară şeful SRI. Dincolo de aceste agresiuni, marile riscuri par să vină totuşi din interior, fiindcă în fiecare judeţ există cel puţin un clan mafiot, economia neagră reprezintă 25-27 la sută din economia totală, iar criza economică reprezintă „o vulnerabilitate în sine”.
– Dacă ar fi să faceţi un clasament, care ar fi principalele trei ameninţări la adresa României?
G.M.: Este vorba mai degrabă despre un set de ameninţări, vulnerabilităţi şi riscuri, care sunt interdependente. Vulnerabilităţile se referă la situaţii interne legate de corupţie, crimă organizată transfrontalieră, în vreme ce riscurile sunt generate de situarea geografică a României la interferenţa mai multor lumi – spaţiul ex-sovietic, Turcia, arealul Mării Negre -, la frontiera NATO şi a UE şi este vorba despre o dimensiune geopolitică complexă, dar şi despre riscuri neconvenţionale – trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane. Terorismul, pe de altă parte, nu este o ameninţare pentru România, deşi va creşte ca risc, dar este pentru mulţi dintre aliaţii noştri şi lucrăm împreună pentru combaterea ei.
– Deci ceea ce se întâmplă în jurul ţării, în această regiune, ar putea deveni ameninţări la adresa României?
G.M.: Eu le consider mai degrabă preocupări, care pot fi în acelaşi timp oportunităţi de ordin economic şi strategic.
– În jurul României, principalii riverani la Marea Neagră, dar nu numai, îşi cumpără echipamente militare tot mai sofisticate, Turcia a făcut un contract pentru şase submarine germane U-214, în valoare de două miliarde de euro, în vreme ce Rusia a demarat cel mai costisitor program de înzestrare militară de după căderea URSS, în valoare de circa 600 miliarde euro, care cuprinde inclusiv achiziţionarea submarinelor Mistral, cu propulsie nucleară, utilate cu rachete balistice. De ce se înarmează vecinii României?
G.M.: Deţinerea de echipamente militare sofisticate este un element ajutător şi pentru politica strategică şi externă a unui stat. Nu înseamnă neapărat că este vorba de intenţii militare, în sens clasic. Ca să fiu şi mai explicit, România nu este ameninţată militar de aceste evoluţii, fiindcă, pe de o parte, NATO are propriile evaluări strategice în legătură cu ameninţarea teritoriului Alianţei prin mijloace militare clasice, iar pe de altă parte România are, la rândul ei, propriile evaluări. Totuşi, este un motiv de preocupare având în vedere complexitatea acestui spaţiu geostrategic.
– Cum se schimbă echilibrul regiunii după achiziţionarea de către Rusia a navelor militare franţuzeşti?
G.M.: Este clar că e vorba de Marea Neagră şi că echilibrele de ordin militar, dar nu numai, sunt în flux datorită acestor evoluţii militare. Nu este vorba însă doar de putere militară, ci şi de diplomaţie, de putere economică şi, în general, de capacitatea unui stat de a-şi proiecta interesele.
– Înarmarea Rusiei are legătură şi cu faptul că în România va fi amplasat scutul american împotriva rachetelor balistice?
G.M.: Eu nu aş face neapărat legături, dar, evident, fiecare îşi evaluează propriile necesităţi militare şi strategice şi bineînţeles că şi din punct de vedere militar există evoluţii legate de modernizarea tehnologică şi de adaptarea la mediul de securitate. În plus, statele trebuie să fie pregătite nu neapărat pentru conflicte militare de ordin clasic, nu întrevăd aşa ceva nici pe teritoriul NATO în general, nici pe teritoriul României, în particular. Capacitatea unui stat de a se implica cu forţe de stabilizare în zone de conflict sau de a asista reconstrucţia unor state, inclusiv cu capacităţi militare, e un element de forţă, de putere a acelui stat în relaţiile cu ceilalţi, care-i potenţează interesele.
– Ministrul polonez de Finanţe avertiza nu cu multă vreme în urmă că Europa este în pericol şi că prăbuşirea euro ar putea conduce la un război în zonă, pe fondul faptului că şomajul creşte şi partidele extremiste au tot mai mulţi aderenţi.
G.M.: Exclud posibilitatea unui conflict în Europa, dar, într-adevăr, asistăm la faptul că mişcările antiglobalizare de extremă stângă sau de extremă dreapta cresc în ultima vreme, are loc resuscitarea unui alt fel de naţionalism. Dar la nivel strategic Europa va sta compactă şi va găsi resurse să gestioneze acest tip de riscuri.
– În multe state europene cu tradiţii democratice partidele extremiste au ajuns nu doar în Parlament, ci susţin chiar guverne şi pun condiţii cu impact internaţional, cum a fost, de pildă, blocarea extinderii spaţiului Schengen. Există acest risc şi pentru România?
G.M.: Ne uităm atent, fiindcă trăim într-o lume globalizată, iar contactul dintre aceste mişcări extremiste este foarte dinamic datorită internetului şi mijloacelor moderne de comunicare, dar pot să vă spun că deocamdată nu sesizăm o creştere spectaculoasă a acestui fenomen în România. Există anumite tendinţe, dar mai firave decât în alte state. Aici problema e incertitudinea şi capacitatea acestor mişcări de a exploda rapid şi neaşteptat. Aţi văzut mişcări ciudate în Marea Britanie sau conflictul interetnic din Bulgaria, dar toate acestea au fost gestionate de autorităţi.
– Potrivit analizelor pe care le aveţi, vă aşteptaţi la o cădere economică în perioada 2012-2013?
G.M.: Nu este misiunea SRI de a face predicţii de acest fel, exceptând situaţiile în care este afectată siguranţa naţională. Am făcut asemenea analize. Vedeţi însă că în ultima vreme anticiparea acestor fenomene devine tot mai complicată, chiar la instituţii economice, care au toate datele pentru a face astfel de evaluări. Sarcina noastră este mai mult de a reduce gradul de incertitudine în privinţa cunoaşterii decât de a face prognoze economice.
– Deci nu vă aşteptaţi la o cădere economică în aşa măsură încât să devină o vulnerabilitate pentru România.
G.M.: Criza este un element de preocupare majoră şi o vulnerabilitate în sine, atât criza din zona euro, cât şi criza datoriilor suverane din cauza interdependenţelor care există între ţări.
– Se poate apăra România?
G.M.: Nici un stat nu se poate apăra singur, dar trebuie să ia singur anumite măsuri.
– Aţi vorbit nu demult despre economia neagră, care în 2009 ar fi fost de 80 miliarde lei, adică 20 miliarde euro, altfel spus – chiar suma împrumutată de România de la FMI. Unde se dezvoltă această economie neagră?
G.M.: În mai multe domenii economice, le-am prezentat în CSAT, de la zona produselor puternic accizate, cum ar fi petrolul sau zona construcţiilor, până la agricultură şi turism.
– Adică se fac plăţi fără facturi şi deci nu se plătesc impozite?
G.M.: Fie nu se plătesc taxele, fie prin diverse operaţiuni oneroase este prejudiciat direct bugetul de stat. S-a redus această problemă a evaziunii fiscale cu 5-6 procente datorită acţiunilor conjugate făcute de mai multe instituţii, astfel încât am ajuns la o anumită medie care începe să corespună cu cea din statele UE.
– 20 miliarde de euro înseamnă aproape 15 la sută din PIB.
G.M.: Înseamnă foarte mult. În statele occidentale cam 19-20 la sută din economia totală înseamnă economia neagră, la noi era de peste 30 la sută (35 după unele estimări) şi a ajuns acum la 25-27 la sută, după estimările noastre.
– Într-un an a scăzut atât de mult?
G.M.: Da.
– V-aţi referit chiar zilele trecute la faptul că DIICOT, DNA, Ministerul de Interne nu ţin cont de informaţiile trimise de SRI. Este vorba despre nepricepere sau de rea-voinţă?
G.M.: Nu am spus aşa ceva. SRI a transmis pe zona aceasta a crimei organizate, care este transfrontalieră, care este în atenţia Serviciului, dar şi pe zona clanurilor interlope 1.500 de informări Ministerului de Interne, DNA şi DIICOT. Multe lucruri s-au realizat în destructurarea lor datorită acestor informări trimise de SRI. Uneori este însă mai greu din punct de vedere juridic ca informaţia primită să fie transformată în probă ca atare. Noi transmitem informaţii, DNA, DIICOT lucrează cu probe. Este cu totul altceva.
– Câte clanuri de tip mafiot există în România?
G.M.: În fiecare judeţ. Am văzut că unii pun la îndoială faptul că SRI ar fi trimis 1.500 de informări pe acest subiect, dar lucrurile sunt foarte uşor de demonstrat. Am prezentat la Comisia parlamentară pentru fiecare judeţ clanurile care există, cu denumirile lor, cu activităţile lor.
– Vreţi să spuneţi că în statistica dvs. există mai mult de un clan mafiot pe judeţ?
G.M.: Da, mai ales în anumite zone.
– Spuneaţi că, deşi SRI a trimis atât de multe informaţii, cei care le-au primit nu le-au folosit cum se cuvine. În acest sens, propunerea deputatului PDL Cezar Preda ca ofiţerii SRI să poată face cercetări penale este în folosul Serviciului?
G.M.: Serviciul nu are drept la iniţiative legislative, dar este de acord cu orice iniţiativă care poate adapta legislaţia la aceste noi riscuri şi ameninţări sau vulnerabilităţi. Serviciul nu vrea să aibă capacităţi juridice sau de anchetă pe această dimensiune, care este strict a poliţiei. Trebuie să spun totuşi că sunt foarte multe servicii europene de informaţii care au capacităţi de anchetă pe două zone, contraterorism şi contraspionaj, şi mă refer clar la serviciul francez, la cel polonez, spaniol şi chiar la cele nordice. Nimeni nu poate spune că aceste servicii nu acţionează în cadrul democratic. Noi nu avem asemenea capacităţi. Eficienţa SRI ar creşte prin asemenea posibilităţi, iar iniţiativa domnului Cezar Preda conţinea doar posibilitatea de anchetă în Serviciu cu referire strictă la militarii din cadrul SRI.
– Lumea se teme de abuzuri, după amintirea organelor de anchetă pe care le folosea Securitatea.
G.M.: Înţeleg această temere, fiindcă acea direcţie de cercetări a Securităţii miza inclusiv pe aspecte de constituţionalitate a statului socialist, ceea ce ar fi exclus pentru un serviciu al UE. Eu am vorbit doar de două domenii în care ar fi util ca SRI să poată face anchete, contraterorism şi contraspionaj. Vreau să spun însă că există foarte multă falsitate şi foarte mult interes din partea unora care se opun acestei idei şi care au alte interese atunci când neagă faptul că multe servicii europene au asemenea prerogative de cercetare.
– Adică există persoane care manipulează acest subiect?
G.M.: Bineînţeles. Există întotdeauna asemenea coaliţii informale din zona politică şi a analizei care ar prefera ca Serviciul să fie pus sub presiune de astfel de subiecte.
– Este vorba despre agenţi de influenţă?
G.M.: Nu, dar întotdeauna va exista dorinţa unora de a avea un Serviciu mai slab.
– Vladimir Putin a început reforma GRU, serviciul secret al armatei ruse, în aşa fel încât să reflecte noile priorităţi ale Moscovei, iar Europa de Est se află printre obiective. În ce fel ar putea fi afectată România?
G.M.: România are un serviciu puternic de contraspionaj şi un serviciu de contraspionaj militar capabil să facă faţă unei anumite ofensive dintr-un anumit punct de vedere.
– Se simte o astfel de ofensivă?
G.M.: Evident, sunt state care au puternice interese strategice şi economice, iar servicile secrete sunt instrumente pentru realizarea acelor interese.
– Vreţi să spuneţi că în România sunt permanent reprezentanţi ai serviciilor altor state, cum ar fi şi Rusia?
G.M.: Da, dar nu numai în România, pentru că toată zona Europei Centrale şi de Est este interesantă.
– Sunt mai mulţi decât anul trecut?
G.M.: Noi facem evaluări calitative şi pot să spun că există întotdeauna, mai ales în perioadele acestea tulburi şi incerte, creşteri calitative din acest punct de vedere şi contracarări calitative.
– Deci sunt mai bine pregătiţi decât anul trecut. Sunt şi mai mulţi?
G.M.: Eu vorbesc doar despre calitatea serviciilor.
– Operaţiunile lor sunt mai multe decât acum un an?
G.M.: Am răspuns deja. Nu se poate discuta mai mult, este un teren nevăzut pe care se dau lupte nevăzute.
– După semnarea Acordului dintre România şi SUA privind instalarea scutului antibalistic au existat mai multe operaţiuni din partea agenţilor altor state?
G.M.: Este un interes crescut faţă de această evoluţie strategică majoră.
– Este crescut prin comparaţie cu anul trecut?
G.M. : Sigur.
– Şi vă aşteptaţi să fie şi mai intens?
G.M.: Este gestionabil.
– Din ce zonă vin cele mai bine pregătite operaţiuni de acest fel?
G.M.: Nu comentez.
– Mai aveţi legături cu foştii dvs. colegi din PSD?
G.M.: În această calitate discut cu membrii tuturor partidelor. Exită şi nevoia de a-i face să înţeleagă mai bine legislaţia pentru servicii. E datoria directorului SRI de a discuta cu politicieni din toate partidele despre problemele cu care se confruntă ţara în această lume complexă şi incertă.
– Adrian Năstase v-a mai căutat?
G.M.: Am discutat şi cu dumnealui asemenea chestiuni.
– De mai multe ori?
G.M.: Eu îl respect foarte mult – e omul care a văzut ceva în mine din punct de vedere profesional – şi cred că i-am răspuns adecvat în perioada în care România lucra la aderarea la NATO.
– Adrian Năstase ne-a spus într-un interviu că aţi fi prizonierul SRI.
G.M.: Îi mulţumesc că mi-a dat ocazia prin această apreciere eronată a sa să spun că am fost şi rămân un prizonier al statului cât sunt în astfel de funcţii.
– Cu Victor Ponta aveţi o relaţie directă?
G.M.: Am discutat şi cu domnia sa. Îl cunosc, am fost colegi.
– Săptămâna trecută Victor Ponta spunea că după alegerile din 2012 suspendarea preşedintelui e varianta pe care şi-o doreşte. Ar fi o mişcare periculoasă pe fondul crizei economice?
G.M.: Nu comentez declaraţiile politice ale dlui Ponta. În schimb, oricum instabilitatea politică este problematică întotdeanua pe fondul crizei economice.
– Există în România bănci care ar putea fi în pericol să se prăbuşească?
G.M.: Când avem astfel de informaţii colaborăm cu Banca Naţională. Acum nu avem.
– Dar aţi avut?
G.M.: Am cooperat cu BNR într-un moment mai delicat al crizei financiare, când au existat temeri mai degrabă de ordin psihologic, care începuseră să se răsfrângă asupra României, în 2008.
– În această perioadă sunt negocieri cu Rusia pentru eliminarea intermediarilor pe linia importurilor de gaze ruseşti. În schimb, Moscova vrea să investească în sectorul energetic autohton. Ar fi bine să intre Rusia în sectoarele strategice ale României?
G.M.: Există deja investiţii ruseşti în sectoare strategice, în domeniul aluminiului, de exemplu. Piaţa este liberă şi noi aşa o concepem.
– Deci ar fi bine să vină investitori, indiferent de unde?
G.M.: Dacă este vorba despre investiţii cu un scop clar economic, bineînţeles că ar fi bine.
– În presă apar mereu afaceri tulburi pe care le-au făcut foşti ofiţeri superiori ai SRI. Foştii lucrători ai SRI sunt monitorizaţi?
G.M.: Chiar SRI, împreună cu DNA, a transmis informaţii atunci când au existat acte de corupţie în cadrul Serviciului. Foarte clar şi fără reţinere, sunt în justiţie. Nu avem nici un fel de inhibiţii, ba, dimpotrivă, e fundamental ca într-o asemenea instituţie toleranţa faţă de corupţie să fie zero.
– Întrebarea e dacă îi monitorizaţi pe foştii ofiţeri ai SRI?
G.M.: Noi monitorizăm pe oricine poate aduce prejudicii securităţii naţionale, indiferent de calităţile formale ale persoanelor.
– Imaginea negativă a SRI vine în mare parte de la acei foşti ofiţeri SRI care fac afaceri la limita legalităţii, aveţi vreo strategie de contracarare a acestei situaţii?
G.M.: Lucrăm pentru a elimina orice aspect de acest tip.
– La Adunarea Generală a veteranilor din serviciile de informaţii aţi trimis şase reprezentanţi la vârf ai SRI. Ce legătură există între Serviciul pe care îl conduceţi şi aceşti rezervişti?
G.M.: Orice serviciu face acest lucru şi îi ajută să facă întâlniri.
– Aceşti veterani au vorbit acolo despre acţiuni neconstituţionale şi discriminatorii ale unor instituţii ale statului, mai ales ale CNSAS. Sunteţi de acord cu aceste plângeri?
G.M.: Aceasta este legislaţia, ei au libertate de exprimare.
– Mesajul dvs. la acea întâlnire a fost publicat în revista rezerviştilor, alături de un interviu dat de Filip Teodorescu, fostul şef al Direcţiei de contraspionaj din Departamentul Securităţii Statului. Vă onorează această alăturare?
G.M.: Filip Teodorescu a fost un profesionist interesant în zona contraspionajului.
– Filip Teodorescu spunea la un moment dat că „la spionaj şi la diplomaţie ruşii sunt deasupra tuturor”. Din experienţa dvs., e adevărat acest lucru?
G.M.: Dacă se referă la perioada de dinainte de 1989, aţi văzut că Războiul Rece a fost câştigat de o altă forţă, acest lucru spune multe despre acest subiect.
– În sensul că Războiul Rece a fost pierdut de URSS?
G.M.: E primul aspect vizibil care poate pune o anumită apreciere asupra performanţei unui serviciu care la nivel de artă a spionajului a avut anumite succese atunci, dar care nu a înţeles din punct de vedere sistemic evoluţia lumii.
– În Strategia Naţională de Apărare a ţării se menţionează pericolul trupelor străine din apropierea graniţelor ţării. De ce ar fi un pericol?
G.M.: Orice prezenţă militară în apropierea graniţelor noastre şi ale UE este o preocupare.
– Dar nu un pericol.
G.M.: Nu anticipăm sub nici o formă o agresiune militară clasică la adresa României.
– Dar alt tip de agresiuni?
G.M.: Am mai spus asta.
– Există mulţi cetăţeni români angajaţi în instituţii importante ale statului care lucrează pentru servicii străine?
G.M.: Nu.
– Sunt puţini?
G.M.: Acest lucru ar fi detectat imediat. Nu cunoaştem cazuri de acest fel, avem un caz în care un cetăţean se află la închisoare pentru trădare.
– Cine sunt principalii agresori cibernetici ai României?
G.M.: E o zonă extrem de complexă. Au existat şi există multe incidente, aşa le definim, cam câteva sute de mii lunar. Au fost agresiuni asupra unor baze de date, chiar asupra sistemului energetic naţional, pe care le-am contracarat. A fost o astfel de agresiune cibernetică şi asupra Serviciului, foarte interesantă, care a fost contracarată. E foarte greu să determini însă spaţiul de provenienţă, dar important e efectul de contracarare.
– Totuşi specialiştii SRI ştiu de către cine a fost atacat Serviciul?
G.M.: Da, ştiu.
– De către cine?
G.M.: Nu comentez.
