Secretarul parlamentar de stat din Ministerul de Interne al Germaniei, Ole Schröder, afirmă într-un interviu acordat României Libere că guvernul german consideră combaterea corupţiei mai importantă decât îndeplinirea criteriilor tehnice de aderare la spaţiul Schengen.
Prezent în România pentru discuţii cu oficiali din ministerele de Interne, Justiţie şi al Afacerilor Externe, Ole Schröder a participat şi la o conferinţă pe tema corupţiei, în cadrul căreia a subliniat faptul că în Germania sunt luate măsuri serioase împotriva companiilor care sunt acuzate că ar corupe oficiali străini – dar şi împotriva corupţiei funcţionarilor publici. Rotaţia de cadre, principiul „celor patru ochi” – conform căruia deciziile importante sunt luate în comun de mai multe persoane, precum şi organizarea licitaţiilor publice astfel încât crearea caietelor de sarcini, analiza ofertelor şi decizia finală să fie luate de trei departamente diferite sunt numai câteva din mecanismele anticorupţie care funcţionează în Germania şi pe care ar dori să le vadă la lucru şi în România.
România Liberă: Domnule secretar de stat, ce obstacole împiedică aderarea României la spaţiul Schengen?
Ole Schröder: Germania sprijină România în demersul său pentru a deveni ţară membră Schengen cu drepturi depline, suntem ţări prietene. Eu personal mă aflu pentru prima oară în România şi la Bucureşti cu ocazia acestei vizite şi sunt extrem de impresionat de dinamismul pe care l-am observat aici; am avut discuţii foarte importante cu colegi din ministerele de resort. României îi revine o misiune foarte importantă, în cazul unei aderări la spaţiul Schengen, de a securiza graniţele externe ale Uniunii Europene. Din acest punct de vedere nu este necesară doar îndeplinirea criteriilor tehnice. Dată fiind importanţa misiunii care vizează siguranţa în Europa, este important şi un sistem judiciar funcţional, şi mai ales o poliţie, respectiv poliţie de frontieră lipsite de orice corupţie.
RL: Parlamentul European a considerat în raportul din data de 12 aprilie că România îndeplineşte condiţiile tehnice ale unei aderări. Cât de mare credeţi că este aportul politic în luarea deciziei asupra aderării?
OS: Am arătat clar că sunt îndeplinite criteriile tehnice, s-au făcut lecţiile aici, dar decisive nu sunt numai condiţiile tehnice, ci şi combaterea corupţiei, cu precădere în cazul funcţionarilor care prestează serviciile la frontieră. Este important ca aceştia să fie de încredere, şi să fie garantată incoruptibilitatea lor.
RL: Credeţi că Mecanismul de Cooperare şi Verificare în combaterea corupţiei sunt eficiente?
OS: România se află pe calea cea bună, însă va trebui să aşteptăm decizia raportului de monitorizare în ceea ce priveşte progresele efectuate de ţara dumneavoastră. Criteriile obiective sunt decisive. Este vorba de o relaţie de prietenie între cele două ţări, însă nu se va acorda un rabat din prietenie.
„Aderarea se decide în România, nu la Bruxelles sau Berlin”
RL: Sunteţi optimist în privinţa aderării României la spaţiul Schengen încă în acest an?
OS: Desigur sunt optimist, şi doresc României aderarea, însă decizia nu îmi aparţine. Decizia va fi luată de ţara dumneavoastră. Ea se va reflecta prin intermediul raportului aşteptat pentru luna iulie, în care se va stabili cât de departe se află România în combaterea corupţiei, şi reamintesc că raportul se va baza pe criterii obiective.
RL: Consideraţi că motivele care au stat acum şase luni la baza scrisorii miniştrilor de interne ai Germaniei şi Franţei, trimise CE, în care se cerea amânarea aderarei României la spaţiul Schengen sunt în continuare valabile?
OS: Un lucru este evident şi de la sine înţeles: că, în ciuda îndeplinirii criteriilor tehnice de către România şi a faptului că România se află pe calea cea bună, va trebui însă să putem stabili fără echivoc că România şi-a făcut lecţiile – şi aici este vorba de combaterea corupţiei.
RL: Ce înseamnă „şi-a făcut temele”, ce anume trebuie să mai facă România în acest domeniu?
OS: În raportul de evaluare vor trebui să fie stabilite deficienţele pe criterii obiective. România este de patru ani membră a Uniunii Europene – iar rolul raportului este de a constata progresele înregistrate de România.
„Important este ca arestările să ducă la procese şi sentinţe”
RL: În scrisoarea de acum şase luni se vorbea de faptul că România ar trebui să facă progrese ireversibile în lupta anticorupţie – consideraţi că s-au făcut astfel de progrese în România, având în vedere acţiunile din vămi, arestările de acolo şi procesele deschise vameşilor?
OS: În timpul vizitei mele de două zile în România am avut întrevederi cu colegi din ministerele de Interne, de Justiţie şi al Afacerilor Externe, şi am constatat că România a făcut progrese frumoase. În privinţa întrebării dumneavoastră cu privire de progresele ireversibile nu pot să spun decât că, legat de acest subiect, din raportul pe care îl aşteptăm pentru luna iulie vor reieşi cu siguranţă câteva puncte de referinţă. Iar în ceea ce priveşte măsurile concrete de combatere ale corupţiei care vizează acţiunile întreprinse la vămile şi în punctele de trecere a frontierei din România, este esenţial ca în instanţă procesele să se desfăşoare cu celeritate şi să se încheie cu pronunţarea unei sentinţe.
RL: Consideraţi că data de 1 octombrie, termenul fixat de preşedinţia ungară a UE pentru aderarea României şi Bulgariei, este realist sau prematur, cum cred de pildă deputaţii danezi?
OS: La această întrebare nu poate răspunde decât România. Răspunsul nu se găseşte nici la Bruxelles, nici la Berlin. Totul depinde de cât de departe a ajuns România în lupta anti-corupţie.
RL: Cum vede Germania demersurile unor state din UE cum ar fi Danemarca şi Franţa, care vor să reintroducă controalele vamale? Germania are graniţe comune cu aceste state; se va ralia acestei poziţii?
OS: Germania consideră că dreptul la liberă circulaţie este o mare realizare iar reintroducerea barierelor inimaginabilă. Este însă important să putem reacţiona în cazurile în care unele ţări membre nu fac faţă responsabilităţilor pe care le au.
RL: Au fost discutate condiţiile concrete în care aceste controale ar putea fi reintroduse?
OS: Actualmente este deja posibilă reintroducerea unor controale temporare la frontieră în cazuri de urgenţă, atunci când există un risc deosebit vizavi de ordinea publică. Întrebarea este însă cum vom reacţiona la posibile mari presiuni migratorii şi cum vom tratata acele ţări care nu fac faţă propriilor responsabilităţi. În acest sens aşteptăm propunerile anunţate de Comisia Europeană.
„Avem nevoie de o posibilitate de a reacţiona la presiunea anumitor fluxuri migratorii”
RL: S-a pus în discuţie modificarea legilor spaţiului Schengen. Credeţi personal că ele ar trebui fi schimbate?
OS: Da, avem nevoie de o concretizare a reglementărilor actuale şi vom aştepta propunerile Comisiei.
RL: Care este poziţia Germaniei faţă de reintroducerea controalelor de frontieră în interiorul zonei Schengen – şi, pentru că aţi vorbit mai înainte de controale temporare – ce înseamnă introducerea acestor controale pentru cetăţenii români?
OS: Trebuie să aşteptăm propunerile Comisiei Europene. Acestea vor viza toate statele membre ale UE. Avem nevoie de o posibilitate de a reacţiona la presiunea anumitor fluxuri migratorii şi situaţii similare, în care se constată că există state membre care nu fac faţă responsabilităţilor lor. În privinţa situaţiei actuale aş dori să precizez faptul că posibilitatea unor astfel de controale temporare există deja. Această posibilitate este prevăzută pentru anumite situaţii de urgenţă.
RL: Cât de îngrijorată este Germania de afluxul de imigranţi din nordul Africii? Este ea dispusă să primească o parte dintre aceştia?
OS: Germania îşi îndeplineşte responsabilitatea umanitară. Drept dovadă a acestui fapt vreau să vă amintesc că anul trecut Germania a preluat peste 40.000 de solicitanţi de azil politic, în comparaţie cu Italia, de exemplu, care a preluat aproximativ 8.000 de solicitanţi de azil. Şi da, vom răspunde responsabilităţii noastre şi în cazul emigranţilor din Africa de Nord. Recent, Germania a anunţat că va prelua 100 de solicitanţi de azil politic din Malta, având în vedere situaţia geografică deosebită a acestui stat aflat într-o poziţie deosebită.
