La Chişinău, tensiunile sunt maxime de când a fost arestat pentru corupţie fostul premier Vlad Filat, despre care actualul premier, Valeriu Streleţ, a declarat deschis că îi este prieten şi despre care tot Valeriu Streleţ spune că este victima justiţiei controlate politic. Şi totuşi, în ciuda atmosferei incandescente şi a unor prognoze, premierul moldovean susţine că actuala coaliţie de guvernare va merge înainte.
Iar PLDM nu va ieşi de la guvernare, dar vrea scoaterea justiţiei de sub controlul oligarhului Vladimir Plahotniuc, al cărui partid este el însuşi parte a complicatului arc guvernamental de la Chişinău. În interviul acordat RL, Valeriu Streleţ mai dă asigurări că, în ciuda şocului, „problema Filat” nu va influenţa deciziile strategice ale PLDM.
Cât de gravă este situaţia din Moldova? Intervenţia dumneavoastră de miercuri, la Congresul PPE de la Madrid, a fost monopolizată de criza politică de la Chişinău şi de situaţia lui Vlad Filat (fostul premier al Moldovei şi preşedinte al PLDM, arestat preventiv sub acuzaţii legate de corupţie – n.r.).
Valeriu Streleţ: Încă nu este criză politică pentru că alianţa funcţionează, nu a anunţat nimeni decizia de a se retrage din alianţă. În ceea ce ne priveşte pe noi, PLDM, am fi cei mai motivaţi să o facem, având în vedere maniera – nu esenţa, ci maniera – în care a fost ridicată imunitatea lui Vlad Filat, am putea adresa unele reproşuri partenerilor de alianţă, deoarece au acţionat contrar acordului de alianţă. Însă noi înţelegem provocările şi marile dificultăţi prin care trece Republica Moldova la acest moment, înţelegem care ar fi consecinţele unei asemenea decizii (retragerea de la guvernare – n.r.) acum, când suntem în pragul negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional, când, s-o spunem aşa, suntem în prag de iarnă. Deci PLDM va participa la guvernare în continuare. Nu vom fi, poate, nişte parteneri foarte comozi, noi am punctat că, de-a lungul anilor, am fost nevoiţi să facem compromisuri.
Însă miercuri, la Madrid, aţi spus că, deşi sunteţi prim-ministru, vă simţiţi ca un lider al opoziţiei.
V.S.: Am mai spus-o şi înainte, de fapt a mai spus-o şi domnul Vlad Filat în anumite perioade că, uite, noi suntem o minoritate în cadrul unei majorităţi. Astăzi, sentimentul de opoziţie este dictat de faptul că nu toate iniţiativele noastre de reformă îşi găsesc înţelegerea cuvenită. Obiectivele pe care le-am cuprins în programul de guvernare sunt foarte ambiţioase şi ele vin practic în perfectă armonie cu solicitările protestatarilor pro-europeni, care îşi doresc schimbări în Republica Moldova. Şi noi ne dorim aceste schimbări. Obiectivele trasate vizează reforma procuraturii, sistemul anti-corupţie, reforma sistemului de justiţie, scoaterea organelor care trebuie să fie independente de sub influenţa şi de sub această stare de subordonare politică. Eu ieri (miercuri – n.r.) am menţionat că unele organe sunt exploatate exclusiv de unele partide care sunt la guvernare.
Aţi spus că instituţiile din justiţie sunt controlate politic, la fel mass-media, dinspre un centru de comandă. Nu aţi dat nume, însă aluzia la Plahotniuc (oligarhul Vladimir Plahotniuc, cel care controlează PDM – n.r.) a fost străvezie.
V.S.: E o realitate la noi. Nu mai este niciun secret că acest personaj, care acum nu mai este om politic, pentru că s-a retras şi nu mai are niciun statut în cadrul Partidului Democrat, continuă să menţină controlul asupra mai multor instituţii importante din ţara noastră, în special asupra celor care au misiunea de a asigura ordinea de drept, legalitatea, triumful supremaţiei legii şi a principiilor statului de drept. În mod special, am în vedere Procuratura, Centrul Naţional Anticorupţie, Curtea Supremă de Justiţie, practic întreg sistemul judecătoresc, apoi Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi o serie întreagă de alte instituţii. Important e să înţelegem că fără scoaterea de sub control politic a instituţiilor menţionate, noi nu vom putea merge înainte. De aceea, sentimentul de opoziţie în cadrul unei majorităţi este dictat de încercarea de a le explica colegilor că este nevoie să facem aceşti paşi acum. Le-am spus că marile provocări şi probleme, de regulă, generează şi mari oportunităţi. Eu consider această perioadă ca una a marilor oportunităţi care ne dictează necesitatea de a ne schimba, de a ne reforma.
S-a pus la un moment dat în discuţie aducerea unui procuror general străin, total independent de jocurile de la Chişinău, dar tema nu s-a bucurat de mare succes în rândul forţelor politice. Cum vi se pare în continuare această idee, ce perspectivă îi daţi de aici înainte?
V.S.: Partenerii noştri europeni ne-au spus din start că justiţia trebuie să ne-o facem singuri. Ei nu vor delega magicieni în domeniul procuraturii şi al justiţiei care să ia decizii în locul nostru sau să construiască statul de drept în Republica Moldova în locul cetăţenilor din Republica Moldova. Noi vom putea beneficia de asistenţă din partea Uniunii Europene şi vom putea-o
valorifica, asta este cert, dar să vorbim despre procurori sau judecători străini este destul de dificil. Legislaţia internă presupune anumite ajustări, fiindcă pot accede în asemenea funcţii doar cetăţenii Republicii Moldova. Noi nu putem spera la soluţii miraculoase, că va veni un procuror străin şi va rezolva din afară problema. Problema e în sistem, noi trebuie să-l schimbăm cu ajutorul asistenţei şi consultanţei oferite de partenerii de dezvoltare şi, cu certitudine, în Republica Moldova sunt foarte mulţi oameni buni care au preferat să rămână în afara procesului, a politicii. Să-i motivăm să se implice, asta este soluţia.
Ce a împiedicat schimbarea acestui sistem, ca şi motivarea oamenilor de calitate să vină în faţă, în aceşti şase ani de când forţele pro-europene sunt la putere?
V.S.: Când a fost adoptată strategia de reformă în domeniul justiţiei s-a argumentat că procuratura ar trebui să fie finalul care încununează opera, de aceea această parte a reformei a fost lăsată pentru anul 2016. În timp, pornind de la realitatea că funcţia de procuror general a fost, de regulă, subiectul unui târg şi binecunoscut fiind faptul că în procuratură se interesectează mai multe procese de care depinde însăşi esenţa actului de justiţie, s-a decis să demarăm mai repede reforma procuraturii. La începutul anului 2014 a fost lansat un grup de lucru care să redacteze un nou proiect de lege privind procuratura. Proiectul a fost finalizat la sfârşitul lui 2014, apoi trimis la avizare la Comisia de la Veneţia, iar acum îl avem în Parlament, unde a fost votat în primă lectură. Acesta e, deci, argumentul: în Strategie procuratura a fost lăsată la sfârşit. Celelalte domenii au trecut printr-o etapă de reformă, au fost adoptate mai multe legi, nu cele mai reuşite. Avem unele semnale pozitive din sistemul judecătoresc, iar unul dintre indicatori vizează numărul cauzelor la CEDO, atât plângeri noi, cât şi decizii definitive de condamnare a statului. Iată, în ultimii ani, numărul plângerilor noi este într-o scădere vizibilă. Apoi, o treime din judecători au fost schimbaţi, au venit specialişti tineri, eu sper că şi oneşti şi buni profesionişti. Le-a fost limitată imunitatea judecătorilor, ei sunt pasibili de investigare şi urmărire penală, s-au majorat drastic pedepsele pentru ei în cazul în care sunt probate anumite infracţiuni de corupţie.
Nu suferă această strategie care a lăsat reforma justiţiei la urmă de o oarecare inadecvare la realitate?
V.S.: Noi avem două strategii: cea de combatere a corupţiei, care a fost prevăzută pentru anii 2011-2015, respectiv strategia de reformă a justiţiei.
Dar combaterea corupţiei fără reformarea justiţiei pare că nu se potriveşte.
V.S.: Aşa ne-au recomandat partenerii noştri de dezvoltare, să facem două strategii care oricum ţintesc spre acelaşi ţel – să avem un stat de drept, să câştigăm încrederea cetăţenilor şi a investitorilor, iar ei să se simtă protejaţi, să ne concentrăm pe domenii distincte. Fiindcă noi putem avea de jure un stat de drept, cu legi bine adoptate, cu judecători care nu mai au o imunitate atât de înaltă şi cu pedepse dure pentru judecători şi alţi oficiali, însă actele de corupţie, chiar şi pe acest fundal, pot persista. De aceea, după mine ar putea fi justificată această abordare – reforma în justiţie, ca un proces complex, iar pe de altă parte strategia de combatere a corupţiei, ca un proces conex şi paralel. A fost reformat Centrul Naţional Anticorupţie, a fost consolidată capacitatea lui de activitate, a fost instituită Comisia Naţională pentru Integritate. A fost votată legea privind testarea integrităţii, care a şi fost o vreme în vigoare, însă a fost declarată neconstituţională în partea ce ţine de testarea judecătorilor. A fost redactată o nouă variantă, este în Parlament şi sper să fie votată şi să depăşim această etapă. Pe fond, deci, în partea ce ţine de reforma justiţiei urmează să finalizăm adoptarea legii cu privire la procuratură, să facem câţiva paşi noi în domeniul judecătoresc – pe structura instanţelor judecătoreşti, cu instituirea instanţelor specializate anticorupţie -, să aducem modificări la Codurile de Procedură Civilă şi Penală şi, în partea ce ţine de anticorupţie, vom avea o nouă strategie pentru perioada 2015-2018.
Aţi cerut preşedintelui demiterea directorului Centrului Naţional Anticorupţie, aducând în discuţie slabele sale performanţe. Venit pe fondul scandalului Filat, nu naşte acest gest semne de întrebare în rândul partenerilor internaţionali ai Moldovei, cu privire la obiectivitatea lui?
V.S.: În 15 octombrie, când am ieşit în faţa presei, am spus că, în sfârşit, am sentimentul mâinilor dezlegate. Directorul Centrului Naţional Anticorupţie trebuia demis demult, de vreme ce, în pofida rapoartelor triumfaliste, indicele de percepţie a corupţiei continuă să crească. Înseamnă că sistemul nu funcţionează şi că se impun anumite remanieri. Până acum nu am avut posibilitatea, din cauză că acest director se bucura de protecţia partenerilor de alianţă care controlează acest domeniu. Toată lumea din Republica Moldova înţelege foarte bine, şi am spus-o şi mai înainte, că anumite entităţi importante, cum ar fi Procuratura, Centrul Naţional Anticorupţie, sistemul judecătoresc sunt sub controlul unei persoane, nu vreau să zic sub al unui partid.
Sub controlul lui Vladimir Plahotniuc.
V.S.: Exact. Acum această persoană este privată, în afara politicului, iar eu sper că Partidul Democrat, în aceste circumstanţe, îşi va schimba atitudinea. Sper că va deveni un partid de alianţă orientat spre reformă, un partener care îşi doreşte cu adevărat implementarea unui program de guvernare pe care l-am votat împreună. De aceea, acum noi punem în aplicare legea votată în 2013, privind demiterea şi schimbarea organelor de conducere ale Centrului Naţional Anticorupţie. Sper foarte mult că domnul preşedinte Timofti va susţine această inițiativă care nu are absolut nicio tangenţă cu cazul Filat.
Aţi spus că veţi rămâne la guvernare, că sunteţi hotărât să continuaţi. Cazul Filat mai are cum să influenţeze decizii politice ale PLDM de aici înainte?
V.S.: Dacă aţi urmărit declaraţiile dumnealui din ziua de 15 octombrie, aţi putut observa că a zis: „acţionaţi cu hotărâre”, „luptaţi”, „aveţi libertate”, „aveţi mâinile dezlegate”. Acest spirit ar trebui valorificat la maximum în această perioadă. Noi, liberal-democraţii, suntem în primul rând responsabili şi am acţionat tot timpul în spiritul responsabilităţii faţă de ţară, tot timpul am fost nevoiţi să acceptăm nişte compromisuri şi nişte înţelegeri cu democraţii, cu liberalii sau de a nu atinge nişte persoane, de a nu avea ingerinţe în anumite domenii. Acum a venit momentul ca toate partidele din cadrul alianţei – şi noi, şi democraţii, şi liberalii – să folosească această oportunitate de a purcede la promovarea unor schimbări autentice, a unor schimbări de esenţă a sistemului, per ansamblu, şi a entităţilor care până în prezent au fost sub control politic, în particular.
Deci daţi şanse continuării acestei alianţe.
V.S.: Eu nu am altă viziune sau altă alternativă deoarece înţeleg toată profunzimea problemelor, pe care le-am atacat cu hotărâre din momentul învestirii mele în funcţia de prim-ministru. Noi avem în faţă probleme de o gravitate şi de o complexitate cum nu am mai avut decât în 1992, când a fost declanşat conflictul transnistrean. În rest, criza regională economică, ameninţări la adresa securităţii statului în contextul evoluţiilor din Ucraina, situaţia din Transnistria, frauda bancară care produce efecte asupra nivelului de viaţă al cetăţenilor zi de zi, deprecierea monedei naţionale, lipsa unui acord cu FMI, necesitatea rectificării bugetului de stat şi ajustării lui la noile realităţi, ratificarea mai multor acorduri internaţionale de care depinde menţinerea ritmului de implementare a acordului de asociere, o serie de alţi paşi care trebuie făcuţi în prag de iarnă, inclusiv acordarea unor compensări pentru majorarea tarifelor la electricitate şi gaz cetăţenilor care sunt cei mai vulnerabili. Toate acestea ne determină să tratăm cu responsabilitate actul guvernării şi să rămânem la guvernare, făcând apel către colegii noştri de alianţă să implementăm energic programul de guvernare şi să schimbăm sistemul care şi-a demonstrat ineficienţa şi nocivitatea.
Fostul premier Iurie Leancă considera fundamentală interconectarea energetică a Moldovei cu România, afirmând că preţul la energia electrică, de exemplu, dacă ea ar fi cumpărată din România şi nu din Transnistria, ar scădea cu 40%. În ce stadiu este acest dosar?
V.S.: Noi l-am mişcat repede. Din primele zile de mandat am atenţionat că asta este o prioritate pentru guvernul meu. Am avut, în afara discuţiilor permanente cu domnul prim-ministru Ponta, o şedinţă comună a guvenelor noastre, pe 22 septembrie, când s-au luat o serie de decizii şi am recepţionat ofertele României pentru construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău şi a interconectării pentru energia electrică. Am trimis, chiar alaltăieri (marţi – n.r.) după şedinţa comisiei mixte moldo-române, o scrisoare de răspuns în care confirmăm disponibilitatea noastră de a crea două întreprinderi mixte prin intermediul companiilor cu activitate în domeniul energetic – Romgaz, Moldogaz, Moldelectrica etc. – pentru a pune cât mai repede în practică aceste proiecte. Eu sper să reuşim pentru că asta este, într-adevăr, o mare, mare provocare pentru Republica Moldova.
În ceea ce priveşte scandalul generic denumit „furtul secolului”, partenerii internaţionali v-au cerut ca prejudiciul creat să nu cadă pe umerii bugetului de stat, ci să fie recuperat de la vinovaţi. Au existat divergenţe în relaţia Moldova-parteneri externi pe tema aceasta.
V.S.: Nu am avut niciun moment de ezitare. Am fost învestit în funcţie la 30 iulie, iar pe 2 august am convocat Comitetul naţional pentru stabilitate financiară. Una dintre primele indicaţii s-a referit la aceste trei bănci fraudate care urmau să fie lichidate, ca şi la demararea cât mai urgentă a fazei a doua a anchetei internaţionale pentru a depista regizorii, actorii, beneficiarii acestor scheme de furt şi pentru a căuta toate soluţiile pentru recuperarea activelor. Eu am acţionat cu hotărâre şi contractul cu compania Kroll, pentru investigarea acestor fraude, este semnat şi se află deja în execuţie.
Care este în acest moment relaţia Moldovei cu Rusia?
V.S.: Una care ar trebui să fie mai bună, cel puţin sub aspect comercial şi economic. Este o relaţie, s-o numim aşa, destul de rece, din cauză că, pe dimensiunea transnistreană, Rusia menţine acest conflict îngheţat, Rusia s-a opus cu vehemenţă semnării de către Republica Moldova a acordului de asociere cu UE, iar consecinţele nu au întârziat să apară. Am suportat şi suportăm un embargo impus de Federaţia Rusă pentru produsele moldoveneşti.
Practic, e un şantaj.
V.S.: În plus, există problema nesoluţionată a trupelor ruse, care, în pofida statutului de neutralitate al Republicii Moldova, staţionează în Transnistria; şi mai e problema stocurilor de arme, care nu au fost retrase, în pofida deciziilor adoptate la Summitul OSCE de la Istanbul încă din anul 1999. Eu cred, de aceea, că cu Rusia trebuie să discutăm, să căutăm soluţii şi în partea ce ţine de relaţiile comerciale şi economice să fie respectate întocmai prevederile acordurilor de comerţ liber pe care le-au semnat Republica Moldova, Federaţia Rusă şi o bună parte a statelor CSI.
