Unul dintre cei trei milioane de voluntari care au ajutat în campania pentru strângerea voturilor în favoarea lui Barak Obama explică pentru România liberă ce înseamnă voluntariatul politic în America şi cum a strâns pentru preşedintele său favorit 250 de voturi. Dragoş Bălulescu a avut astăzi două satisfacţii: Obama a obţinut un nou mandat, iar marijuana a devenit legală în Colorado, statul în care locuieşte.
Românul a ajuns în America în 1999, iar în 2006 a obţinut şi cetăţenia statului de adopţie. Pasionat de politică şi impresionat de personalitatea lui Obama, Dragoş s-a înscris voluntar în campania acestuia încă din 2008, când liderul de la Casa Albă se lupta să câştige primul său mandat de preşedinte.
Ce înseamnă să fii voluntar într-o campanie electorala în Statele Unite?
Aici campaniile sunt foarte bine organizate şi sunt formate numai din voluntari. Partidul are baze de date cu toţi membrii de partid şi cu independenţii care au votat în trecut cu ei sau au donat bani pentru campanie. Nume, adrese, numere de telefon, email-uri, etc. Odată ce ai intrat în baza lor de date, te sună de trei ori pe săptămână, te întreabă dacă eşti interesat să fii voluntar, îţi trimit emailuri în care te roagă să donezi bani, îţi trimit invitaţii la mitingurile candidaţilor, la concerte gratis (Bon Jovi, Bruce Springsteen, Dave Matthews Band) unde te încurajează să-ţi aduci prietenii şi în felul asta îşi măresc numărul de posibili voluntari. Nu îi interesează dacă poţi merge o oră pe săptămână la sediu sau patru ore, dacă donezi 5$ sau 100$. Voluntarii fac de toate, scopul lor fiind să aducă, la rândul lor, cât mai mulţi voluntari, să implice cât mai multă lume în campania electorală. Şi reuşesc să te facă să te simţi mândru că eşti parte din campania lor. Unii dau telefoane, alţii introduc date în computer, alţii merg din uşă în uşa, dar nu la întâmplare, ci numai la suporteri.
Unde se strâng voluntarii, în sediile partidului?
În afară de sediile lor de campanie, au sute de alte „sedii” împrăştiate peste tot în casele sau garajele voluntarilor. Voluntarii sunt diverşi, de la liceeni până la femei de 75 de ani care nici nu ştiu să folosească un smartphone. Echipe formate din 6-10 persoane, conduse de un „field organizer” bat cartierul în lung şi în lat, la începutul campaniei o dată sau de două ori pe săptămână, ajungând în final, când se aproprie data alegerilor, să meargă pe teren în fiecare zi de la 8,00 dimineaţa la 20,00 seara.
Cât timp a durat campania?
De obicei organizarea ei începe cu un an înainte, la început ne ocupăm de logistică, după care începem să dăm telefoane la suporteri, iar în ultimele trei luni se merge din uşă în uşă. Aici nu poţi vota dacă nu eşti înregistrat, iar înregistrarea se poate face pînă cu o lună înainte de alegeri. Scopul e să înregistrezi cât mai mulţi suporteri până la data limită de inregistrare.
Câţi americani ai convins să voteze?
În jur de 250 de americani. (zâmbeşte mulţumit). E important să crezi în ceva. În România nimeni nu crede în nimic, nu există stânga sau dreapta.
Voluntarii trimit emailuri către suporteri?
Nu. După alegerile din 2008, Obama a rămas cu o bază de date de 30 milioane de suporteri, care l-a ajutat nu numai în campanie, dar şi când a avut nevoie de suportul popular să treacă o lege prin Congres. De exemplu, când democraţii nu reuşesc în Congres să strângă jumătate din voturi ca sa voteze o lege, trimit mailuri suporterilor, în care îi roagă să-şi sune reprezentantul şi să-i spună că vor să voteze legea respectivă.
Cum se poartă americanii cu voi când bateţi la uşă?
De obicei, sunt veseli şi îţi mulţumesc, dar în ultima săptămână unii au fost cam exasperaţi. Am bătut la uşi şi mi-au zis: „Man, eşti al treilea azi, de câte ori să vă zic că am votat deja?” Se săturaseră. Toată lumea e sătulă de telefoane, vizitatori la uşă şi reclame la TV. Cele două partide au avut atâţia bani că nu a mai fost timp să mai cumpere reclamă la TV.
Ambasadorul SUA la Bucureşti a spus că s-au cheltuit prea mulţi bani în campanie.
Romney a avut 1,1 miliarde dolari, iar Obama 1 miliard. Enorm. Campania a fost câştigată pe teren, nu cu banii de la tv. A fost ground game.
Câţi voluntari a avut Obama?
Obama a avut peste 3 milioane de voluntari. Romney n-a avut aşa mulţi. Republicanii au plătit firme care au înregistrat alegătorii.
Ce ai făcut în ziua votului?
Am mers la o femeie acasă unde era un mic sediu de campanie, iar acolo am găsit o tablă mare pe care scria- „Astăzi o să batem la o mie de uşi”. Şi aveau liste de adrese ale susţinătorilor lui Obama şi o hartă. Am luat un clipboard şi am mers la 71 de case, să întreb americanii dacă au votat.
De ce s-a organizat referendum pe tema marijuanei în ziua alegerilor prezidenţiale?
Marijuana e legală în Colorado în scopuri medicinale de patru ani. Aici există mai multe dispensare cu marijuana şi produse de marijuana decât Mcdonalds. Americanul are o durere cronică de spate şi merge să cumpere o marijuana, să-i mai treacă de durere. Consumul e mare şi au vrut să-l taxeze. Oricine poate să se apuce să crească marijuana, dacă are pacienţi înregistraţi. Şase plante pe pacient. Acum, după ce a fost legalizată prin referendum marijuana, statul e obligat să creeze o legislaţie care să permită oricui, cu licenţă, să crească şi să vândă. Şi să facă asta într-un loc sigur, nu în curte, ca să încurajeze criminalitatea. A fost un clip la televizor, în care fostul şef al poliţiei de aici, procurori, judecători spuneau oamenilor că marijuana e mai sigură decât alcoolul. Obama şi Romney nu au avut nicio legătură cu această campanie privind legalizarea marijuanei. Însă există un aspect important: deşi, în urma referendumului, marijuana a devenit legală, după legea federală ea este încă ilegală. Asta înseamnă că poliţiştii locali nu au voie să-ţi facă nimic, dar federalii (FBI-ul) pot să te aresteze.
