Ministrul de Externe, Giulio Terzi a spus recent că „România este un partener strategic pentru Italia”. Ce înseamnă în acest caz „partener strategic”?
Avem o relaţie bilaterală foarte bună, iar Italia este unul dintre principalii parteneri economici ai României, alături de Germania.Italia este de asemenea un partener comercial important, iar prezenţa întreprinzătorilor mici şi mijlocii a devenit semnificativă. Deasemenea relaţia politică este esenţială pentru că putem să translatăm acestă relaţie la nivel european. Noi considerm Romania un partener principal în interiorul UE, de aceea relaţia noastră este strategică
Cu ce ţări are Italia parteneriate strategice?
Avem parteneriate strategice cu statele occidentale tradionale: Franţa, Germania, Spania, Statele Unite
Italia şi România au semnat deocamdată doar o declaraţie comună privind Parteneriatul Strategic Consolidat la nivelul miniştrilor de externe.
România şi Polonia au devenit cei mai importanţi parteneri ai Italia din zona est-europeană. Am decis să construim partenriate strategice cu aceste două state şi am semnat această declaraţie privind parteneriatul strategice cu România în 2008, ceea ce înseamnă şedinţe de guvern comune, iar prima a avut loc la Roma în 2009, iar a doua anul trecut la Bucureşti.Există mai multe domenii ale acestui parteneriat strategic: ştiinţific, cultural, social etc
Atunci când vă referiţi la o relaţie strategică acest lucru nu înseamnă mai ales chestiuni care ţin de apărare sau de sturcturi speciale?
Ba da, bineînţeles, în fond cele două stat se află în aceeaşi alianţă comună, NATO, apoi Italia şi România au colaborat foarte bine pe diverse teatre de operaţiuni, de exemplu în Saraievo, carabinierii italieni au lucrat împrună cu jandarmii români, la fel şi în Irak, iar atunci când spun împreună nu mă refer în interiorul NATO, ci la faptul că au luptat sub aceeaşi comandă.Îmi aduc aminte şi că România a cumpărat echipament militar din Itlaian acum şase-şapte ani: avioane militare de transport C27J de la Alenia Aeronautica şi sisteme de telecomunicaţii
Credeţi că fără intervenţia liderilor europenei criza politică de astă vară s-ar fi extins?
Uniunea Europeană este foarte importantă în viaţa noastră de toate zilele. Ar fi trebuit să fim surprinşi dacă Europa nu ar fi intervenit.Consider legitimă intervenţia UE în România fiindcă acesta este rolul instituţiilor europene: săverifice ceea ce se întâmplă în interiorul statelor memebre. Este ceea ce s-a întâmplat recent şi în cazul Italiei atunci când avut presiunea imigraţionistă din zonele noastre apropiate de Nordul Africii. Cred, deci, că Europa a făcut ceea ce trebuia să facă. Trebuie să spun în acelaşi timp că instituţiile româneşti au reacţionat foarte bine în acest moment important din istoria democratică a României
România aşteaptă cel de-al doilea Raport privind Mecanismul de Verificare şi Control (MCV). Credeţi că nerespectarea statului de drept va mai apărea în acest document?
Nu cred, sunt sigur că nu vor fi deloc probleme.
Săptămâna trecută senatorii au votat pentru nepunerea în aplicare a unei decizii a Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţiei, prin care senatorul liberal Mircea Diaconu a fost declarat incompatibil. Acest vot politic împotriva unei decizii a Justiţiei nu sugerează o fragilitate a statului de drept?
Este doar un element, există în schimb o serie de elemente pozitive care vor fi luate în considerare. Oricum mandatul senatorului declarat incompatibil se va încheia la 9 decembrie
Premierul italian a declarat că România trebuie să primească o dată pentru admiterea în Spatiul Schengen, dar în acelaşi timp alte ţări, precum Olanda consideră că aderarea la spaţiul de liberă circulaţie nu va putea fi făcută până când România nu are două rapoarte MCV pozitive, unul după celălalt. Sunteţi de acord cu această restricţie?
Nu suntem de acord de loc, Italia susţine pe deplin admiterea României în Schengen şi consideră că a îndeplinit toate standardele tehnice. Credem că după un raport pozitiv, următorul Consiliu pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) va decide în privinţa admiterii României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen
Există, pe de altă parte, o serie de critici privind corupţia din România, care ar împiedica ţara să fie admisă în Schengen.
Nimeni nu e perfect. Există, desigur aspect care pot fi îmbunătăţite. Noi avem 33 de mii de investitori mici şi mijlocii, care uneori întâmpină dificultăţiîn ţara dvs. din cauza birocraţiei sau unor abuzuri, dar situaţia devine din ce în ce mai bună. Presiunea din partea Europei este oricum pozitivă pentru că Parlamentul, Guvernul, autorităţile locale se luptă cu aceste fenomene negative.
Recent, ministrul român al agriculturii a anunţat o nouă măsură: investitorii străini nu vor mai putea cumpăra teren agricol. Ce părere aveţi?
Am discutat chiar zilele acestea cu ministrul Agriculturii despre această idee. Nu este chiar ceea ce ar vrea să facă guvernul, dar noi am subliat că nu acceptă mici un fel de limitare în funcţie de naţionalitate.Bruxelles-ul nu va admite nici un fel de discriminare în acest domeniu. Există,fireşte, o serie de insturmente pe care guvenrul român le poate folosi pentru a evita folosirea terenurilor în scopuri speculative şi noi suntem de acord cu acest lucru. Cineva care cumpără un teren agricol trebuie să facă producţie şi profit din această producţie, dar nu vom fi niciodată de acord cu limitarea drepturilor economice în funcţie de naţionalitate
Ungaria a luat deja o asemenea măsură.
Da, Bruxelles-ul a atras atenţia că nu este în acord cu regulile europene. Nu vom fi de acod niciodată cu punerea în aplicare a acestei legi. O ţară are posibilitatea să aibă reguli de acest fel, dacă îşi negociază acest lucru la înainte de aderare. România putea încerca să negocieze pe o perioadă de 10 ani facilitatea de a vinde terenuri agricole doar românilor, dar nu a făcut acest lucru şi acum e imposibil să mai introducă astfel de limitări. Pot fi puse anumite condiţii la achiziţionarea terenurilor, dar asta este o altă poveste.
Câţi investitori italieni sunt implicaţi în agricultura românească?
Mulţi de ordinul miilor. Suntem principalul investitor străin în agricultură şi suntem în continuare foarte interesaţi de acest domeniu.Exită două sectoare de interes: agroalimentar şi agroindustrial pe care românii şi italienii le pot dezvolta împreună aici.
Când aţi auzit pentru prima dată de România?
Când eram copil am locuit într-un sat din sudul Italiei (Policoro, provincia Basilicata) unde se retrăsese un român extrem de faimos în Italia, arheologul Dinu Adameşteanu, fost profesor la Univeristatea din Lecce şi director al Şcolii de Arheologie Clasică şi Medievală de la aceeaşi universitate.Pe urmă am venit de mai multe ori în România împreună cu mai mulţi miniştri italieni cu care am lucrat.
Ce v-a atras spre România?
Există multe similarităţi între cele două ţări, valori, lucruri coune în istoriile şi tradiţiile noastre: importanţa familiei, a religiei. Nu cunoşteam ţara înainte, dar între timp am văzut cât este de frumoasă
Ce v-a surprins cel mai mult prima dată când aţivenit în România?
Bucureştiul. Mă aşteptam să găsesc un oraş tipic comunist, dar am descoperit o capitală modernă, europeană, unoraş cultural foarte interesant, care are şanse să se dezvolte şi mai mult în anii următori, după modelul oraşului vechi care este plin de restaurante cochete şi tienri veseli. Aceasta a fost surpriza plăcută.
Ce v-a surprins negativ?
Şoselele voastre sunt într-o situaţie groaznică, pentru un ambasador care trebuie să călătorească prin ţară destul de des, de pildă la Cluj, la Timişoara sau la Iaşi. E păcat să iei avionul, în loc să te bucuri de peisaje şi locuri noi. România trebuie să-şi dezvolte cât mai repede posibil infrastructura: drumurile, căile ferate, porturile
După patru ani petrecuţi în România, ce vi se pare că s-a schimbat aici?
Multe lucruri. Când am venit, România era un stat nou venit în UE, acum relaţia cu Bruxelles-ul este puternicăşi se vede diferenţa. Ţara s-a modernizat mult, dar nimic nu e perfect şi mai sunt unele lucruri de făcut. Ţara este cu totul alta pentru mine, poate şi fiindcă am început să vorbesc limba şi înţeleg mai bine ceea ce se întâmplă, cum sunt oamenii, ce aşteptări au. E important pentru un diplomat să înţeleagă mediul în care-şi desfăşoară activitatea.
V-aţi schimbat părerea despre România de când aţi venit aici?
Am avut o foartă bună imagine despre România datorită lui Adameşteanu, dar şi fiindcă am întâlnit mulţi români interesanţi în Italia. Între timp am cunoscut literatura română, teatrul şi mai ales noul cinema. Voi părăsi România cu o părere mult mai bună, decât atunci când am venit
Cunoaşteţi expresia „noi de la râm ne tragem”?
Da. Am uitat să vă spun că atunci când am venit prima dată în România am fost foarte impresionat de imnul vostru, care este cu adevărat un imn al latinităţii voastre. Cred că imnul României este o bună explicaţie pentru această expresie şi că este foarte important să insistaţi să scoateţi în evidenţă această caracteristică naţională. România este ceea ce este şi datorită Imperiului Roman. Acum puteţi scoate la iveală aceste tradiţii, după ce în perioada comunistă au fost puţin cam ascunse.
Ce vă place cel mai mult la români?
Prietenia lor gratuită.
Ce nu vă place în România?
Nu-mi place vântul şi frigul, dar cel mai mult mă deranjează drumurile
Ce nu vă place la români?
Poate ceea ce remarcase ambasadorul american: pesimismul. Sunteţi un pic prea pesimişti, cam ca itlaienii. Cred că aveţi o serie de oportunităţi şi trebuie să le folosiţi
Care este locul dvs. favorit în România?
Îmi plac multe locuri, dar cel mai mult îmi place Delata Dunării. Sibiu, Sigihişoara , Braşov şi Delta Dunării.
