Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte al PDL, desemnat ca viitor premier din partea noului PNL, lucrează împreună cu o echipă PNL-PDL la viitoarea strategie de guvernare, dar nu vrea să dea deocamdată nici un nume. Consideră că partidele trebuie să se ocupe de lista cabinetului, dar că viitorii miniștri trebuie să fi demonstrat în activitatea lor anterioară competență, integritate, eficiență. Predoiu cheamă organizațiile eșaloanelor doi și trei „să avanseze nume de oameni noi, competenți, capabili și cere, de asemenea, societății civile, mediului academic și mai ales mediului de afaceri „să arunce în arenă oameni care au demonstrat lucruri bine făcute în carierele lor“.
Prioritatea majoră a premierului din umbră este economia, care poate împinge în față toate celelalte domenii. Cătălin Predoiu crede că românii așteaptă o schimbare definitivă a puterii și un guvern competent: „Dacă au fost români care au stat în frig 12 ore ca să voteze pentru Johannis și îndepărtarea lui Ponta, atunci am putea și noi să stăm «în priză» 12 săptămâni în birouri încălzite ca să pregătim în paralel programul de guvernare, majoritatea parlamentară și omogenizarea partidului“.
Liderii din partid care au jucat în campanie cu alte „echipe“ vor fi pedepsiți, de pildă Emil Boc, unul dintre principalii susținători ai Elenei Udrea?
C.P.: O discuție în acest sens e necesară cândva, măcar pentru a ne lămuri pozițiile viitoare. Eu m-aș uita mai mult către viitor, mai ales că rezultatul campaniei în ansamblu a fost bun, iar colegii din organizația PDL Cluj au performat.
Deci s-ar putea să nici nu i se reproșeze faptul că nu a fost lângă partid?
C.P.: A greșit. Dar în acest moment prioritățile sunt altele.
Mulți democrat-liberali spun că în campanie PDL a muncit aproape singur și că PNL nu prea s-a bătut pentru Klaus Iohannis.
C.P.: În mod tradițional, PDL este un partid bătăios și performant în campania electorală. Au fost locuri în care organizațiile fostului PDL au obținut rezultate mai bune, dar au fost și locuri în care organizațiile vechiului PNL au obținut rezultate mai bune. Din nou, rezultatul final a fost victoria.
Îl cunoașteți bine pe Klaus Iohannis?
C.P.: N-aș putea spune acest lucru, am făcut cunoștință relativ recent. Am interacționat foare bine în cadrul campaniei. Are un stil de lucru pe care îl apreciez, pragmatic, fără paranteze. Am construit premisele unei colaborări eficiente.
E adevărat ce spune Crin Antonescu despre președintele ales, că este „un om care vorbește puțin și gândește cât vorbește“?
C.P.: Dl Antonescu nu este în măsură să facă o astfel de remarcă, oricum greșită. Până una-alta, Klaus Iohannis s-a bătut pentru această victorie și nu am văzut nicio poziție publică sau nepublică a președintelui ales care să fi fost greșită. Dimpotrivă, stilul pe care l-a adoptat s-a dovedit a fi ceea ce și-au dorit românii și ne-a adus victoria.
Klaus Iohannis spunea că noul PNL ar trebui să intre la guvernare undeva în primăvară. Concret, cum s-ar putea face acest lucru?
C.P.: În 16 noiembrie cetățenii români au dat un vot pentru Johannis, pentru o altă politică și, implicit, pentru un alt guvern. Dacă ne ascundem de acest adevăr, vom dezamăgi și vom pierde suportul cetățenilor. De aceea, am continuat lucrările în grupul de lucru pentru redactarea programului de guvernare. E primul pas concret.
Aveți un termen?
C.P.: Vom fi gata cu un prim draft la sfârșitul lunii ianuarie. În februarie putem prezenta public acest program.
Și cum veți intra la guvernare?
C.P.: E o dezbatere care trebuie să aibă loc în partid. De fapt, nu există decât două căi: o moțiune de cenzură, urmată de o nouă majoritate sau de alegeri anticipate.
Rezultă din ce spuneți că sunteți dispus să conduceți un Executiv susținut de traseiști și, eventual, să-l primiți în coaliția de guvernare pe Gabriel Oprea și partidul lui.
C.P.: Sunt gata să fiu un premier care să formeze un guvern competent, integru, pragmatic și eficient, deschis către partid, către cetățeni și mediul de afaceri, deschis către lume. Nu doresc să anticipez o strategie care trebuie mai întâi discutată în partid. În campanie am spus clar că nu vom primi înapoi primarii și parlamentarii „fugari“. Dar e firesc să aibă loc negocieri între partidele parlamentare care au trecut testul alegerilor generale.
Totuși, nu există altă posibilitate decât cea a traseiștilor și a partidelor-balama pentru a recupera diferența de peste 100 de parlamentari care există între Putere și Opoziție.
C.P.: Cred că nu trebuie să punem totul într-o singură cheie; până la urmă, negocierile parlamentare sunt firești și după 1 februarie se pot degaja soluții. Electoratul vrea un guvern credibil, care să aibă o atitudine onestă, de respect față de electorat, și o acțiune eficientă, de rezolvare a problemelor. Este important ce oferim oamenilor, de aceea ne concentrăm mai întâi pe programul de guvernare.
Există și posibilitatea să așteptați alegerile din 2016 pentru a intra la guvernare în urma scrutinului. Ce-ați avea de pierdut și ce-ați avea de câștigat în această variantă?
C.P.: Până în 2016 PSD și Ponta își pot reveni politic dacă îi lăsăm să se ridice. Acum sunt în genunchi, năuciți, chiar dacă maschează acest lucru. Trebuie să le aplicăm lovitura politică de grație, dărâmarea guvernului condus de premierul incompetent și mincinos Ponta. Avem mandat imperativ din 16 noiembrie să nimicim politic Guvernul Ponta. Dacă ne facem „că plouă“ pe diverse motive, vom fi sancționați în 2016.
Când veți fi gata cu aceste strategii și când veți începe negocierile de schimbare a majorității?
C.P.: Dacă au fost români care au stat în frig 12 ore ca să voteze pentru Johannis și îndepărtarea lui Ponta, atunci am putea și noi să stăm „în priză“ 12 săptămâni în birouri încălzite ca să pregătim în paralel programul de guvernare, majoritatea parlamentară și omogenizarea partidului.
Există deja anumite animozități legate de împărțirea portofoliilor, ar putea acest lucru să slăbească o coeziune și așa slabă dintre cele două partide neunificate încă definitiv? Cum va fi făcută, spre exemplu, alegerea între profesorul Radu Carp, care se află pe lista guvernului din umbră al PDL, și Mihai Răzvan Ungureanu, care a mai ocupat această funcție, fără reproșuri?
C.P.: Nu vorbim încă despre nume, dar putem discuta despre criterii. Cred că românii nu mai acceptă altceva decât o listă de miniștri care au demonstrat competență, integritate și eficiență în funcții publice, în activitatea politică sau performanță într-o carieră privată anterioară. Eu chem organizațiile partidului, liderii și eșaloanele doi și trei, să avanseze spre analiză nume de oameni noi, competenți, capabili să-și asume responsabilități. Chem societatea civilă, profesiile, mediul academic și mai ales mediul de afaceri „să arunce“ în arenă oameni care au demonstrat lucruri bine făcute în carierele lor.
Acest lucru înseamnă că nu veți mai avea pe lista guvernului dvs. nume din guvernele precedente, decât în mod excepțional?
C.P.: Nu pronunț nume, nu exclud nume. Ținta este un guvern competent, dinamic, deștept. Important este să avem o bază largă de selecție.
Aveți criteriile, cine va face lista viitorului guvern? Fiindcă acum nu mai există un Executiv din umbră, ci doar un premier din umbră, care, iată, poartă numele dvs.
C.P.: Întâi programul, apoi lista. E și un test al solidarității aici. Cum ați observat, dincolo de nominalizarea premierului, făcută statutar în unanimitate în forurile fostului PDL, vechiului PNL și noului PNL, nu avem o listă. Muncim în grupul de lucru pentru partid și cetățeni. Cine se gândește doar la funcții greșește și nu câștigă.
Ar exista posibilitatea să o invitați pe Monica Macovei într-un viitor guvern pe care-l conduceți?
C.P.: În acest moment, nu văd cum. Monica Macovei și-a ales propriul drum, înțeleg că vrea să-și facă o platformă civică, poate chiar un partid și, ca atare, e vorba despre eforturi paralele.
Nu vă gândiți, deci, la o depolitizare a aparatului administrativ și chiar a agențiilor?
C.P.: Politizarea e normală până la un punct, fiindcă electoratul de aceea îți dă un mandat, pentru a-ți asuma răspunderea. În ministere, trebuie să oprim criteriul politic al numirii în funcție la nivelul miniștrilor și secretarilor de stat, șefilor de agenți. Dar mă gândesc și la depolitizarea societăților cu capital de stat, care ar putea fi o mină de aur pentru bugetul României. Guvernul Ponta a ratat privatizarea managementului societăților cu capital de stat. Societățile acestea trebuie conduse de oameni competenți, care știu că trebuie să facă bani pentru buget, știu să vândă produse și servicii, știu să facă lucrurile să fie eficiente.
Ați discutat în ultima vreme cu Klaus Iohannis?
C.P.: Da, ultima dată acum două zile și chiar și pe parcursul acestui interval când a lipsit din țară.
Ați discutat despre echipa viitorului guvern?
C.P.: Am discutat despre Programul de guvernare și despre alte două probleme, să spunem de natură diplomatică.
V-a consultat despre echipa pe care și-ar dori să o aibă la Cotroceni?
C.P.: Răspunsul scurt este nu, iar explicația e logică: trebuie să funcționăm pe baza diviziunii muncii. Mandatul meu este să mă ocup de guvernare, iar Klaus Iohannis lucrează, probabil, cu alți colegi pentru alcătuirea echipei de consilieri.
Vă gândiți să candidați la președinția PDL la următorul congres al partidului?
C.P.: Sunt premier desemnat al PNL. Preocuparea mea este să mă achit cu succes de această onoare atunci când va veni momentul. Nu am altă preocupare.
Își va pierde Klaus Iohannis din credibilitate dacă Înalta Curte îl va declara incompatibil, așa cum a făcut de altfel în toate celelalte cazuri similare?
C.P.: Eu aștept liniștit desfășurarea procesului. Dl Iohannis a dat toate lămuririle necesare, a câștigat procesul prealabil și cred că premisele sunt foarte bune.
Vă așteptați să deveniți premier în anul care vine?
C.P.: Eu nu aștept, eu acționez. în acest moment, acționez pentru coordonarea grupului de lucru pentru programul guvernării. Cum vă spuneam, sunt premier desemnat al PNL în forurile partidului. Am depășit această etapă formală, este important să ne focalizăm pe munca noastră.
Care sunt principalele priorități pe care le aveți ca viitor premier?
C.P.: În România totul trebuie să fie despre economie, economie, economie. Avem o problemă legată de infrastructură, fiindcă România nu se poate dezvolta fără infrastructuri rutiere și feroviare. O altă problemă urgentă e atragerea fondurilor europene, care nu se absorb pentru că avem un sistem greșit construit, care este gripat de corupție. Trebuie să vedem cum au făcut alte state și să ne inspirăm și noi din modelele de succes, țări ca Polonia, Franța sau Olanda, de pildă, care absorb aproape 100 la sută banii care sunt disponibili. Apoi avem nevoie să colectăm taxe mai mult și mai bine. Suntem pe ultimul loc în Europa. Postul de șef al Fiscului este un post-cheie și se pot face multe lucruri dacă avem acolo un om competent. Dar avem și probleme în sisteme-cheie, non-economice. Avem o problemă, după cum am văzut în aceste zile, cu siguranța fizică a cetățenilor noștri, în caz de dezastre, iar acest sistem trebuie rapid revizuit.
Care ar trebui să fie primele trei obiective ale României, dincolo de aceste mijloace pentru dezvoltarea generală a țării?
C.P.: România are câteva atuuri-cheie care pot fi definite în câteva cuvinte: inteligența oamenilor, bogăția resurselor naturale (energetice și nu numai), fertilitatea solului, poziția geostrategică, alianțele euroatlantice. Sau, mai frust spus, creiere, pământ, resurse, geografie, geopolitică. Pe aceste axe trebuie să ne plasăm obiectivele. Spre exemplu, inteligența oamenilor permite dezvoltarea tuturor industriilor care țin de aceasta, industriile creative, industriile de software. De ce să nu ne punem problema unui Sillicon Valley românesc? De ce să nu ne punem problema să dezvoltăm sistematic un Ro-llywood, o industrie cinematografică plecând de la cultura și talentul artiștilor noștri? Acum educația este o cenușăreasă. De ce să nu o transformăm nu numai într-un sistem viabil, ci într-o adevărată industrie. Alte țări europene fac miliarde din școlarizarea studenților străini. La fel sănătatea. Sunt mulți români care au probleme de sănătate și pleacă în clinici în Austria, Turcia etc. Nu de puține ori acolo sunt tratați de doctori… români. De ce nu ne punem problema să dezvoltăm industria de sănătate românească? De ce să nu organizăm, să investim și să facem profit aici, în România, din educație și sănătate? Putem face și noi acest lucru. Trebuie să ne punem problema EFICIENTIZĂRII în tot ce facem, de la investiții în infrastructură și energie până la educație și cultură. Să gândim totul într-o paradigmă de „business“ transparent și legal, de profitabilitate și calitate. Să creăm „România Business“, aceasta însemnând creativitate, transparență, competiție, calitate, eficiență și în final profit legal pentru toată lumea. Aceasta va atrage investiții care înseamnă în final locuri de muncă și profit pentru cetățeni și antreprenori. Putem face multe lucruri inteligente, dar mai întâi trebuie să fim acolo, la decizia administrativă.
