Tovarășul Liviu Dragnea, secretar general al CC al PSD, a decis ca tovarășul Sorin Grindeanu să dețină funcția de președinte al Consiliului de Miniștri. Tovarășii membri ai CC al PSD au aplaudat minute în șir, în picioare, apoi și-au preluat temele dictate de tovarășul Dragnea și nu au precupețit nici un efort pentru propășirea înaltelor idealuri social-democrate în conformitate cu tezele din noiembrie ale secretarului general al CC al PSD, tovarășul Liviu Dragnea.
Într-o lume ideală pentru actualul șef al Camerei Deputaților, acesta, adică Liviu Dragnea, ar fi – în virtutea deținerii funcției supreme în partid (PSD azi, PCR în acea lume ideală), cea de secretar general al Comitetului Central – șeful statului. Într-o astfel de arhitectură statală, PSD ar fi singurul partid legal, între puterile din stat (legislativă, executivă, judecătorească) nu ar exista nici un fel de separație (pentru că în fruntea a toate ce sunt s-ar afla Partidul și conducătorul său suprem și iubit) și, în general, nimeni n-ar fi avut voie să remarce că secretarul general al CC al PSD, cel mai iubit teleormănean al întregului popor, nu s-a spălat de mult pe dinții cu care rânjește la televizor (în cele câteva ore de program permise).
În acest univers fără cusur, dosarele penale ale tovarășului Dragnea nu ar exista. Și chiar dacă, printr-un accident apocaliptico-cuantic, ar exista, ar fi închise, iar procurorii responsabili de ele ar fi trimiși de urgență să dea cu târnăcopul la autostrada București-Alexandria, cu heliport pe partea dreaptă, unde e castelul (construit din banii poporului) tovarășului Dragnea.
În regimul visat de tovarășul născut la Gratia, Teleorman, organizarea pe Facebook a mitingurilor de protest s-ar sfârși cu arestări sub acuzația de subminare a statului cu instrumentele veroase ale agenturilor străine, cum chiar a opinat Dragnea într-o ședință de partid după ce Ponta a pierdut prezidențialele.
Din fericire pentru noi, Dragnea nu este simultan șeful statului și liderul de mână forte al singurului partid legal care decide ce se întâmplă în Consiliul de Miniștri, în Marea Adunare Națională, în procuratură, instanțe și Securitate. Cu ceva noroc, din titulatura Republicii Socialiste România a dispărut calificativul stângist și s-a refugiat doar în titulatura partidului condus de Dragnea. Insuficient, încă, pentru ca România să redevină dictatura unui nefericit gângav, frustrat și mediocru.
Și nici măcar marea revoluție a amnistierii și grațierii colective, pe model ceaușist ’89, nu poate schimba asta.
