PSD a obținut o victorie istorică la alegerile locale din București, potrivit rezultatelor parțiale, câștigând atât primăria Capitalei cât și toate cele șase primării de sector. Revelația alegerilor din Capitală a fost, fără îndoială, Nicușor Dan (USB) care nu doar că reușit să iasă pe locul doi, cu 29,7%, dar a fost și o veritabilă locomotivă pentru candidații la primăriile de sector. În 2012, la prima candidatură ca indepndent, Dan obținuse 9,17% iar creșterea de acum dovedește deschiderea alegătorilor din Capitală către politicieni noi, cu mesaje moderne, aplicate și, mai important, neuzați de scandaluri.
Rămâne de văzut ce succes va avea Nicușor Dan cu noul proiect – de a transforma Uniunea Salvați Bucureștiul în Uniunea Salvați România (USR). Liberalii sunt marii perdanți ai alegerilor din București, candidatul PNL, Cătălin Predoiu, fiind al treilea clasat, cu 11,21%. Cătălin Predoiu și-a depus, ieri, mandatul din funcția de președinte PNL București. PNL a plătit tribut propriilor greșeli, după ce partidul a avut nu mai puțin de patru candidați la Primăria Capitalei (Cristian Bușoi, Ludovic Orban, Marian Munteanu, Cătălin Predoiu). Cele mai serioase controverse le-a provocat Marian Munteanu, pe care PNL a decis să-l retragă la doar o săptămână de la desemnare. Candidatura lui Marian Munteanu a stârnit un val de critici din partea societăţii civile, pe motiv că a dat dovadă de simpatii faţă de mişcarea legionară, de care nu s-a dezis niciodată. Deși presa prelua declarații proaspete ale lui Marian Munteanu, liderii PNL s-au încăpățânat, o vreme să îl apere, afirmând că este victima unor atacuri similare cu cele din 1990. Al patrulea candidat, Cătălin Predoiu dorea postul de premier și refuzase anterior să candideze. Liberalii par să nu fi înțeles că oamenii care i-au votat în trecut sunt mult mai exigenți comparativ cu electoratul PSD, sărac și captiv, și că nu va tolera dezamăgirile, orientându-se către candidați gen Nicușor Dan.
De fapt, în ultimii trei ani de zile, în special în Capitală a apărut un nou stil de implicare civică, format din curente nu neapărat unitare, oameni fiind uniți doar de o exigență fără precedent față de politicieni. De fiecare dată acest curent a atacat adversarii PNL, făcându-i pe liderii liberali să savureze loviturile încasate de PSD, fără a pricepe că ei nu vor fi curțați în situații similare. Așa s-a întâmplat, de pildă, în scandalul „Roșia Montană” când principala țintă a fost Victor Ponta, premierul de atunci, susținător al proiectului. La fel s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2014, când românii s-au revoltat împotriva lui Victor Ponta din cauza modului abuziv în care guvernul acestuia i-a împedicat pe românii din străinătate să voteze. Valul popular, alimentat de rețelele de socializare, l-a dat câștigător pe Klaus Iohannis, candidatul PNL. Liberalii s-au împăunat cu victoria, iarăși s-a vorbit despre marele organizator Vasile Blaga, după care s-au culcat pe o ureche și n-au învățat nimic. Au venit apoi, anul trecut, manifestațiile de stradă după incendiul din Colectiv, care au dus la debarcarea lui Victor Ponta din fotoliul de premier. Liberalii și-au frecat palmele de bucurie și n-au înțeles nimic din mesajul străzii. Dovadă că pretendentul PNL la primăria sectorului 4, Răzvan Sava a fost sprijinit în campanie de Cristian Popescu Piedone, iar liderii PNL nu au anunțat nicio sancțiune.
Acum, liberalii invocă victoriile din provincie, pentru a echilibra balanța. Sunt, însă, în general, primării din Ardeal, câștigate de foști PDL-iști, care erau votați chiar și pe vremea când democrat-liberalii erau prăbușiți în sondaje, din cauza măsurilor de austeritate. Asta ca să nu mai insistăm pe semnificația simbolică a bătăliei pentru Capitală, care poate cântări greu la alegerile parlamentare.
Nu aș încheia fără o remarcă pentru fostul președinte Traian Băsescu, bucuros nevoie mare de eșecul PNL: Da, dar un eventual succes al USR ar duce în primul rând la moartea politica a PMP, să dispară PNL e mai greu.
