Toata lumea admite ca Traian Basescu este de ceva vreme politicianul numarul 1 al tarii, ca de el depinde ce partide vin la putere si cine pleaca in opozitie, ca de greselile lui, si nu de iscusinta adversarilor, depinde schimbarea sau nu a titularului de la Cotroceni dupa 6 decembrie. Dupa cinci ani de mandat plin de evenimente, Traian Basescu ar fi putut alege multe teme cu care sa se laude in fata contracandidatilor sai, nu-i asa? Cu toate acestea, Traian Basescu si staff-ul sau de campanie au ales sa impanzeasca orasele tarii cu o ploaie de afise legate de referendumul pentru Parlamentul unicameral si reducerea numarului de parlamentari.
"De ce le e frica, nu scapa", scrie cu portocaliu pe stalpii natiunii, sub privirea lui Traian Basescu si sub o sageata verde care indica scaderea numarului de parlamentari de la 471 la 300 prin trecerea la sistemul unicameral. "Hai la referendum", spune afisul, explicand ca "o reala schimbare nu se face usor", ca "rezistenta politicienilor e mare" si ca, desi "interesele clasei politice se vor opune schimbarii, interesul romanilor trebuie sa ramana pe primul loc".
Care este insa "interesul romanilor" in acest moment? Potrivit unui recent sondaj BCS, care il plaseaza pe Traian Basescu pe primul loc in intentia de vot, cu 31%, urmat de Crin Antonescu cu 23% si de Mircea Geoana cu circa 21%, prioritatile romanilor par sa fie cu totul altele decat sa bage spaima in parlamentari. Majoritatea romanilor spun ca tara se indreapta intr-o directie gresita, iar 65% spun ca traiesc mai prost decat anul trecut.
42% spun ca problemele economice sunt provocate de proasta guvernare si de criza mondiala, iar 36,% – exclusiv de proasta conducere a tarii. Doar 15% spun ca numai "criza mondiala" e de vina. Un alt sondaj comandat la CSOP de PDL spune ca romanii se tem in proportie de 63% de criza economica, fata de numai 30% care se tem de criza politica. In plus, toate studiile sociologice arata ca oamenii sunt preocupati, in primul rand, de locurile de munca, de venituri, de sanatate. De ce insista atunci presedintele inca preferat al romanilor sa ne bage pe gat un referendum care nu intereseaza pe nimeni? Pentru ca poate. Pacat ca e fara sens. Numarul parlamentarilor poate fi redus oricum prin lege, fara a mai arunca 1,5 milioane euro pe referendum. Dar Parlamentul – asa prafuit, dormitand si "decredibilizat" cum e el – va ramane pe loc in forma sa bicamerala, in care a fost asezat inca de la "Statutul Desvoltator Conventiunii de la Paris", intrat in vigoare sub domnia lui Cuza, in 1864.
Senatul va ramane Senat, cu speranta ca, prin prevederile unei Constitutii mai intelepte decat cea actuala, isi va recapata intr-un mod mai pregnant rolul de "corp ponderator" pe care i l-au dat intemeietorii statului roman modern acum aproape 150 de ani. Cu siguranta ca ar fi mai util ca atributiile Senatului sa fie net diferite de cele ale Camerei Deputatilor, dar a lipsi tara de posibilitatea unei verificari incrucisate a legilor, doar pentru ca actuala conjunctura e putin favorabila partidului prezidential, este in cel mai bun caz un abuz. Pesemne ca actualul presedinte este extraordinar de prost sfatuit daca isi permite sa vorbeasca cu atata usuratate despre desfiintarea Senatului. Nenumaratii consilieri, posesori de doctorate si/sau cunoscuti de pe micile ecrane, ar fi bine sa-i reaminteasca/spuna presedintelui ca Senatul a fost desfiintat in 1946 printr-un decret mizerabil al guvernului Petru Groza, cu incalcarea Constitutiei tarii si in pregatirea marii fraude electorale din 1946.
Ca lipsa de performanta a Parlamentului nu se explica prin faptul ca cei 471 de "alesi" reprezinta esenta coruptiei, a incompetentei, a dispretului fata de bunul-simt, ci prin faptul ca Parlamentul este oglinda cea mai fidela a societatii romanesti disfunctionale. Ca daca ascensiunea politica in partid si pe plan local s-ar face altfel decat pe criterii clientelare si corupte, si Parlamentul ar arata altfel. Ca mai putine vizite in fiefurile unor nefrecventabili precum… Culita Tarata, mai putine achizitii de ultima ora precum Constantin Simirad sau Neculai Ontanu, un tratament egal in timp si spatiu destinat mogulilor, de la Dan Voiculescu (Antene) la Sorin Ovidiu Vantu (Realitatea TV) pana la George Constantin Paunescu (B1TV), ar incuraja reconstructia ideii de respectabilitate si, implicit, accesul oamenilor decenti in politica.
Ca performanta Parlamentului depinde si de calitatea Guvernului (parlamentarii PDL insisi s-au plans ca Guvernul Boc nu era in stare sa le trimita nici macar notele de fundamentare la ordonantele de urgenta, daramite proiecte de legi). Si daca tot vorbim de consilierii de la Palatul Cotroceni, platiti fiind ei din bani publici, ar fi salutar ca domniile lor sa-i transmita domnului presedinte ca regula de aur a democratiei spune ca majoritatea face Guvernul. Ca presedintele risca sa piarda mult si pe spezele Romaniei insasi atunci cand declara ca, nici daca majoritatea parlamentara ar fi cu 50 sau 100 de voturi mai mare in favoarea lui Klaus Iohannis, nu ar fi impresionat si tot pe Lucian Croitoru l-ar sustine. Daca nu respecti regula de aur, ce fel de tara esti? Ce poti sa anticipezi in afara de instabilitate si arbitrariu?
Prin urmare, domnule presedinte, votul impotriva Cabinetului Croitoru nu poate fi "iresponsabilitatea unei majoritati parlamentare", ci decizia unei majoritati parlamentare, oricare ar fi ea. Nu e nici razboi, nu dau nici turcii, nici tancurile sovietice, iar daca ii pasa cuiva de criza nu defilam in 2009 cu Gheorghe Pogea la Finante si Marian Sarbu la Munca. Dupa cum, domnule premier demis Emil Boc, a cumpara un bici cu spusele "Trebuie pus pe ei, incepem de la Parlament si mergem mai jos cu biciul, mai departe", cum ati facut dumneavoastra intr-o vizita electorala, este un gest ofensator, indreptat nu numai impotriva unei "institutii a statului", ci si contra alegatorilor. Sa-ti imaginezi ca spaima de criza ne-a orbit intr-un asemenea hal incat ne vom repezi in urma vajnicei propagande cu iz marxist impotriva "clasei politice" nu e numai o naivitate, ci si o imensa pierdere de timp. Referendumul pentru uninominal a fost anulat pentru absenteism.
