Concentrarea dezbaterii publice, aproape exclusiv, pe păstrarea unei justiții independente care să permită DNA curățarea clasei politice de infractori, ne-a făcut mai puţin atenţi la faptul că majoritatea structurilor care administrează România nu se reformează. Tare mi-e teamă că la finalul acestui an – făcând radiografia noului Parlament, al noului guvern şi al structurilor admninistraţiei publice locale – vom constata că aceste structuri au învins DNA.
Gabriel Oprea a demisionat din guvernul Ponta la presiunea oamenilor care au ieșit în stradă considerându-l unul dintre autorii morali ai tragediei din clubul Colectiv. Îl credeam un politician terminat. Iată, că la numai patru luni distanță, Oprea semnează un acord de colaborare cu PSD şi astfel va ajunge la toamnă în Parlament. Şi cu spectrul de a-l vedea din nou ministru într-un posibil guvern alături de Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu.
Un gest similar de sfidare la adresa societăţii ar putea fi egalat de deschiderea exploatării de la Roșia Montană împotriva căreia s-a ieșit, de asemenea, masiv în stradă. Neputincioși, privim la relansarea lui Victor Ponta care vrea să se valideze ca lider regional prin lansarea unei fundaţii cu nume pompos şi englezit. A anunţat şi el că va candida şi, cel mai probabil, va ajunge în noul Parlament. La liberali, campaniile electorale vor fi coordonate de același neobosit Vasile Blaga, un politician pe stil vechi, deputat încă din 1990 și de mai multe ori ministru în guverne care nu au performat. Cel mai probabil noii parlamentari se vor alege masiv din cei de care astăzi ne ruşinăm şi care au dus instituţia la cele mai mici cote de încredere în rândul populaţiei.
Miza politică din aceste zile o reprezintă modalitatea în care se va vota la alegerile pentru primăriile din țară. Actuala formulă, într-un singur tur – acceptată de liberali anul trecut și pe care acum, din considerente pur electorale, încearcă să o schimbe – nu va reforma administrația locală. Actualii primari vor câștiga un nou mandat pentru că și-au consolidat, din timp, un bazin eletoral de 20-25% format din cetățeni care se mulțumesc să primească ajutoare sociale, excursii gratis la Arsenie Boca, mulţumiţi să îşi dea votul pentru că în fața blocului s-au montat două tobogane şi au răsărit trei panseluţe. Cu procentele mai sus amintite obţinute în primul tur, vechii primari au asigurat un nou mandat. Vorbim de aceeaşi edili care, în 2014, au dat posibilitatea Curţii de Conturi să constate un prejudiciu de peste 500 de milioane de lei la bugetul primăriilor.
Nici în aparatul guvernamental nu s-a petrecut vreo reformă. Dimpotrivă. Curtea de Conturi arată că, la nivelul guvernului, ministerelor şi a instituţiilor aflate în subordinea acestora, nu s-au respectat normele financiare elementare: se fac plăţi ilegale, se dau salarii nemeritate, bunuri de sute de milioane de euro nu se regăsesc în inventar, credite sunt luate şi nefolosite, sute de drumuri au fost pierdute din evidenţele ministerelor. Mii de funcţionari guvernamentali ar trebui luaţi la întrebări doar pe baza acestui raport public devastator la adresa guvernului Ponta.
Deşi DNA obţine condamnări pentru fapte de corupţie, ANAF nu reuşeşte, nu vrea sau nu poate să recupereze prejudiciile. Nu peste puţin timp, oameni importanţi scăpaţi din puşcărie îşi vor putea folosi, din nou averile, ca armă de presiune politică. Dacă toate aceste structuri ale statului de care am aminitit nu se vor reforma, chiar şi cu un DNA perfomant, din lupta anticorupţie nu vom rămâne decât instantaneele cu politicieni şi oameni de afaceri în cătuşe. Tristă consolare.
