Victor Ponta s-a arătat extrem de relaxat în faţa acuzaţiilor de plagiat care tocmai i-au fost aduse de două publicaţii internaţionale. Dintr-un anumit punct de vedere relaxarea sa este întemeiată: în România acest scandal va fi recepţionat exclusiv ca o lucrătură pusă la cale de Băsescu. Cu totul altfel stau însă lucrurile pe plan extern. Acolo se află de fapt miza acestui scandal.
Încă de săptămâna trecută, preşedintele ne trimitea semnale explicite referitoare la acuzaţiile publice care urmau să-i fie aduse lui Victor Ponta. Imediat după ce Parlamentul a votat declaraţia referitoare la reprezentarea de către premier a României la întâlnirea de la Bruxelles, Traian Băsescu l-a ironizat în două conferinţe de presă pe Ponta numindu-l peiorativ „doctor în drept”. „Domnul Ponta, doctor în drept, a oferit un spectacol penibil”, spune preşedintele cu trimitere la faptul că premierul, în ciuda titlului academic pe care-l deţine, nu ştie cum funcţionează şi care este rolul instituţiilor europene. Ei bine, au trecut doar câteva zile şi revista internaţională de ştiinţă „Nature” şi ziarul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung” au publicat articole în care vorbesc despre faptul că teza de doctorat a premierului (publicată ulterior) ar fi copiată în bună măsură după lucrările unor autori recunoscuţi în domeniu. Culmea, nici măcar Ponta nu a negat afimaţiile făcute de cele două publicaţii. Spune însă că nu ar fi vorba despre un plagiat atâta vreme cât autorii lucrărilor din care s-a inspirat sunt trecuţi la sfârşitul cărţii. Premierul încearcă astfel să nege faptul că între citarea unui autor cu ghilimele şi trecerea acestuia în bibliografie exită totuşi o mare diferenţă, lucru confirmat de practica internaţională în domeniu.
Indiferent însă dacă apărarea premierului va fi sau nu validată de o comisie de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei, putem trage încă de pe acum câteva concluzii evidente.
În primul rând trebuie să remarcăm faptul că disputa dintre Băsescu şi Ponta pe tema reprezentării României la Consiliul European se duce acum cu toate mijloacele pe care le au la dispoziţie cei doi. Unele la vedere, iar altele murdare. Da,se poate spune că premierul a intuit bine faptul că preşedintele nu are cum să fie străin de apariţia celor două articole.
În al doilea rând, deloc întâmplător, materialele au apărut în presa internaţională. Asta pentru că publicul ţintă îl reprezintă exact oficialii de la Bruxelles cu care premierul vrea să se întâlnească pe 28 iunie şi care, de regulă, sunt cititori ai unor publicaţii de genul ” Frankfurter Allgemeine Zeitung”. Trebuie spus că în Uniunea Europeană astfel de cazuri sunt tratate de obicei cu mare atenţie, cum s-a întâmplat, de pildă, în situaţia fostului preşedinte al Ungariei Pall Schmitt sau a fostului ministru german al Apărării, Karl- Theodor zu Guttemberg care au demisionat din funcţie după ce au fost acuzaţi de plagiat. Astfel Ponta, dacă va merge la Bruxelles, ar putea avea probleme mari de imagine, indiferent dacă acuzaţiile vor fi sau nu confirmate ulterior.
În al treilea rând trebuie spus că în România acest scandal nu va avea absolut nici un ecou. Popularitatea lui Ponta nu va avea acum de suferit pentru că publicul român este de regulă insensibil la acuzaţiile de furt intelectual ( în general, la orice fel de furt care nu-l priveşte direct). Pe plan intern, scandalul va trece exclusiv ca un nou episod din războiul politic dintre Băsescu şi Ponta.
Să nu-i plângem totuşi de milă premierului. Viaţa ne-a arătat că atunci când joci murdar trebuie să te aştepţi ca, la rândul tău, să nu fii tratat cu fair-play.
