Nici că se putea un personaj mai potrivit care să înceapă campania de strângere de semnături pentru candidatura la preşedinţie a lui Victor Ponta, decât Gabriel Oprea. Un politician arogant, cum e premierul, trebuia să intre în cursa prezidenţială doar pe muzica plăcută urechilor a linguşirilor unei slugi profesioniste.
„Victor Ponta a imprimat o mentalitate în politica românească. A venit cu o viziune proaspătă şi corectă. A dat României voce, cu adevărat liberă de trecut şi cu o privire orientată cu hotărâre spre viitor. Şi tocmai din acest motiv, Victor Ponta are obligaţia să ajungă preşedintele României!”. Aceste vorbe au fost spuse de Gabriel Oprea, pe 26 aprilie, la Romexpo, iar a doua zi a şi lansat campania de strângere de semnături necesare candidaturii lui Ponta.
Ştiu că, obişnuiţi cu mărunta noastră politică dâmboviţeană, nu mai reacţionăm la astfel de declaraţii exagerate, la dovezile de slugărnicie sau de ticăloşie a oamenilor care ne conduc. Ca să putem trece mai departe, obişnuim să băgăm capul în pământ şi să ne continuăm drumul propriei vieţi, departe de zgomotul făcut de politicienii noştri.
Haideţi însă, pentru amuzament, să trecem în revistă câteva dintre linguşirile mai recente ale lui Gabriel Oprea, la adresa altor politicieni pe care i-a servit în decursul anilor. Veţi vedea că nici un lider important nu a trecut pe lângă actualul vicepremier fără ca acesta să-i culeagă scamele de pe sacou, să-i lustruiască puţin pantofii sau chiar să-i închine nişte ode. Cei mai sensibili sunt rugaţi să citească aceste rânduri cu o lămâie lângă ei:
Gabriel Oprea despre Traian Băsescu (2011)
În noiembrie 2011, Gabriel Oprea guverna alături de PDL şi simţea nevoia să-l răsplătească pe cel care făcuse posibil acest lucru, Traian Băsescu.
“România a avut şansa, a avut norocul să aibă preşedinte un bărbat de stat, un patriot şi care dincolo de orice calcul politic, de demagogie, de voturi, a sprijinit Guvernul. Vreau să vă întreb omeneşte, când a fost România mai lăudată de presa internaţională sau forurile internaţionale, ca FMI sau Banca Mondială, ca în această perioadă?”
Gabriel Oprea despre Elena Udrea (21 noiembrie 2010, UNPR guverna alături de PDL)
În 2010, Elena Udrea era un ministru influent în guvernul Boc, iar Gabriel Oprea aspira să-i intre în graţii.
"Doamna ministru se numără printre cei mai serioşi, eficienţi, muncitori şi perseverenţi oameni pe care i-am întâlnit. Indiferent de ce spun ziarele, contează faptele. Vă spune un om care nu o laudă nici pe maică-sa dacă nu merită".
Gabriel Oprea despre Emil Boc ( în 2010, când guverna alături de acesta)
Despre fostul premier al României, Gabriel Oprea a gândit, probabil, că orice cuvinte frumoase ar fi insuficiente, aşa că s-a folosit de funcţia de ministru al Apărării şi i-a acordat lui Emil Boc una dintre cele mai înalte distincţii ale statului român: “Emblema Onoarea Armatei României”. Potrivit legii, aceasta se conferă „pentru fapte deosebite, care au contribuit la ridicarea prestigiului Armatei României, personalului militar şi civil din Ministerul Apărării Naţionale, rezerviştilor, veteranilor de război, altor persoane fizice române, precum şi militarilor şi persoanelor fizice străine.”
Gabriel Oprea despre Crin Antonescu (2013)
Pe 10 mai 2013, USL era o construcţie politică de viitor, cel puţin aşa credeau unii, iar Gabriel Oprea, suflet sensibil, trebuia să-şi strige în gura mare aprecierea pentru cei care l-au adus la guvernare: "Antonescu este un bărbat politic care are charismă. Este un foarte bun orator. A avut inspiraţia politică, împreună cu Victor Ponta, au creat această alianţă politică de interes naţional. Eu cred că nimeni, astăzi, nu poate să-i sufle în ciorbă lui Crin Antonescu".
Gabriel Oprea despre Adrian Năstase (2013)
Desigur, vicepremierul nu va uita niciodată cine l-a lansat în politica mare. Chiar dacă, între timp, dosarele de corupţie s-au ţinut scai de mentorul său.
„În faţa domnului prim-ministru Năstase, eu fiind şi militar, stăteam în poziţie de drepţi. Domnul preşedinte Adrian Năstase a avut o contribuţie majoră. A fost unul dintre cei mai buni prim-miniştri ai României. A avut merite indubitabile“.
Apetitul pentru preaslăvire al lui Gabriel Oprea s-a manfestat de-a lungul anilor şi faţă de propria persoană. Astfel, ziariştii de la Adevărul au descoperit că în 2011, când era ministru al Apărării, revista pe bani publici „Observatorul militar” era plină de ode la adresa lui Oprea. „Această scrisoare m-a bucurat mai mult decât o decoraţie şi, ca atare, o voi pune în ramă şi o să o păstrez la loc de cinste lângă fotografia măicuţei mele pe care am venerat-o", scria, chipurile, un cititor într-unul din numerele revistei, adresându-se ministrului.
Lista acestor declaraţii ar putea continua la nesfârşit şi nu am face decât să întărim ceea ce probabil aţi intuit deja. Cu astfel de oameni, răsplătiţi cu funcţii cheie în guvern, politica românească nu are nici o şansă să se desprindă de obiceiurile dâmboviţene şi să promoveze în lumea civilizată. Deci cum spuneam, nici că se putea un personaj mai potrivit să-i lanseze candidatura lui Victor Ponta la cea mai înaltă funcţie în stat.
