Se visează preşedintele celui mai mare partid din România şi chiar prim ministru. Îşi face secretara parlamentar, fostul şofer- preşedinte de organizaţie de partid şi nevasta- patroană de hotel. Se spune acum că trage sfori să pună mâna şi pe unul dintre serviciile secrete ale ţării. Pe scurt, iată portretul unui politician care vrea să conducă România după ce 16 ani a controlat un judeţ ce se numără printre cele mai sărace şi înapoiate din ţară. Un portret care spune multe despre noi toţi.
În noiembrie 2012, pe multe din drumurile din Teleorman încă se circulă cu cotiga trasă de măgar. Nu este chiar o imagine demnă pentru o ţară din Uniunea Europeană, dar este obişnuită pentru conducătorii acestui judeţ. Datele statistice arată că teleormănenii nu o duc deloc bine, chiar şi în comparaţie cu ceilalţi locuitori ai ţării. În clasamentul naţional realizat în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor, Teleormanul ocupă poziţia 33 cu 4.022 euro, în condiţiile în care media în România este de 5.664 (Ilfovul are 11.200 euro). Din sărăcia Teleormanului au răsărit însă, încă din tulburii ani 90, unii dintre cei mai bogaţi şi influenţi oameni din România. Omul de afaceri Ioan Niculae sau politicienii Adriean Videanu şi Liviu Dragnea, sunt cele mai importante exemple.
Despre ultimul se vorbeşte în aceste zile că ar fi pe cai mari după ce a renunţat subit la al patrulea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean pentru o candidatură la Camera Deputaţilor şi, mai ales, după ce l-a convins pe cel care deja se vede viitorul preşedinte al României să candideze la parlamentare la el în judeţ. Se spune chiar că, în 2013, după ce criza şi problemele guvernării îi vor mai şubrezi popularitatea lui Victor Ponta, Dragnea vrea să-i ia locul în scaunul de lider suprem al PSD.
Pentru mulţi dintre noi poate părea mai mult decât surprinzătoare ascensiunea acestui politician neconvingător, cu idei plate şi convingeri incerte şi în a cărui privire nu găseşti fărâmă de inteligenţă, ci foarte multă şmecherie.
Liviu Dragnea nu este însă altceva decât produsul perfect al sistemului primitiv şi corupt, prin care judeţele din România sunt controlate economic şi politic de aceeaşi oameni, fără ideologie, fără alte merite, doar acela că au creat reţele vaste prin care să controleze afacerile, politicienii, oamenii şi rezultatele alegerilor. Nu întâmplător, Dragnea a câştigat patru mandate de preşedinte de Consiliu Judeţean (fie că a fost votat direct de cetăţeni fie că a fost ales de consilieri), nu întâmplător Crin Antonescu a venit să candideze în judeţul condus de secretarul general al PSD şi nu întâmplător fosta sa secretară de 23 de ani, Cătălina Ştefănescu, nu are acum altceva de făcut decât să-şi caute garderoba potrivită pentru statutul de deputat în Parlamentul României. Asta pentru că în Teleorman câştigă alegerile doar cine vrea baronul PSD. Este un sistem atât de bine pus la punct încât opoziţia nici nu există aici iar în multe situaţii contracandidaţii oamenilor susţinuţi de baronul PSD sunt doar adversari de faţadă.
Cel care înainte de 89 era un simplu şef de atelier mecanic la IUGTC Craiova a fost băgat în politică pe uşa din faţă în 1996 de actualul său adversar, Adriean Videanu. Când coaliţia formată din CDR şi PD a preluat puterea, Dragnea a fost prezentat ca „un tânăr om de afaceri” şi numit prefect al judeţului. În 2000, „tânărul om de afaceri” a candidat la Consiliul Judeţean tot din partea PD, a câştigat şi, după ce a ajuns preşedinte, a trecut la PSD. Până în 2012 a câştigat toate alegerile şi, încetul cu încetul, şi-a sporit influenţa în judeţ şi apoi în toată ţara, concomitent cu dezvoltarea afacerilor sale, la vedere sau nu. Cea mai controversată dintre acestea rămâne preluarea prin intermediul unui interpus (fostul său şofer şi actualul preşedinte executiv al PSD Teleorman) a societăţii de construcţii de drumuri a judeţului, Tel Drum. Este aceeaşi societate care în 2011, după ce a primit mai multe contracte pe fonduri europene, a stârnit suspiciunile de conflict de interese a Comisiei Europene deoarece Dragnea, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, comanda lucrările, Tel Drum le executa şi Uniunea Europeană le plătea.
De numele lui Dragnea se leagă mult mai multe scandaluri nu doar cel european, care ne-a costat anul trecut suspendarea pentru o perioadă a unor fonduri europene în valoare de 800 de milioane de euro. Ultimul, cel legat de fraudele de la referendumul de pe 29 iulie, s-a soldat inclusiv cu începerea urmăririi penale împotriva baronului PSD pentru abuz în serviciu.
Pentru imaginea lui Dragnea şi ascensiunea sa către vârful politicii nu au contat însă deloc toate aceste scandaluri şi dosare penale. Atâta vreme cât nu-şi va pierde libertatea (de asta există doar imunitate parlamentară), secretarul general al PSD va continua să urce în ierahia acestei ţări. Asta pentru că Liviu Dragnea are o mare calitate: poate să controleze alegerile.
Citeşte şi editorialul: SONDAJ organizat de ANI şi DNA: cine este mai coruptă, USL sau ARD?