Se apropie de final unul dintre cele mai proaste mandate din istoria recentă a Parlamentului României. 88 de parlamentari au părăsit Camera Deputaților sau Senatul înainte de termen, din cauza unor condamnări penale sau pentru incompatibilitate, iar 15 au rezistat până la sfârșit, deși au sentințe penale cu suspendare. Peste 150 au schimbat partidul cel puțin o dată.
„Marțea neagră“ și „miercurea neagră“ au fost două metafore care s-au transformat în marcă pentru Parlamentul 2012-2016. Pe 10 decembrie 2013, deputații au propus, într-o ședință secretă a Comisiei juridice, amnistia și grațierea pentru infracțiuni de corupție precum dare și luare de mită sau abuzul în serviciu. Doar scandalul uriaș care a izbucnit ulterior i-a făcut să renunțe la intenția lor, dar încercări similare s-au repetat chiar și anul acesta.
În „miercurea neagră“, pe 22 iunie 2016, Parlamentul a adoptat o lege care susținea că senatorii și deputații care și-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013 să nu poată fi urmăriți de Agenția Națională de Integritate. Peste 30 de politicieni ar fi scăpat de o sentință, dacă legea nu ar fi fost respinsă până la urmă de Curtea Constituțională a României.
Parlamentul 2012-2016 s-a transformat, dintr-un for al democrației, într-o cetate de apărare a infractorilor. Parlamentul a respins 20 de cereri în care procurorii cereau urmărirea penală, reținerea sau arestarea unor senatori sau deputați, arată jurnalistul RL Romulus Georgescu într-o analiză publicată în ediția de azi. Fostul vicepremier Gabriel Oprea, ultimul protejat, a fost nevoit să demisioneze din Senat după ce mii de oameni au ieșit din nou în stradă.
Au scăpat persoane care cer acum votul pentru un nou mandat, precum Titus Corlățean, trimis de PSD pe listele de la Dâmbovița. În fine, chiar și ultima decizie importantă a actualului Parlament s-a terminat cu scandal. Majorările salariale promise bugetarilor au fost adoptate printr-un cvorum de ședință fals. Deși PSD a susținut că în sală au fost 184 de parlamentari, ziariștii, inclusiv Romulus Georgescu, au numărat maximum 155. Cu toate protestele, actul normativ a mers mai departe.
Dacă „pe partea penală“ bilanțul este dezastruos, „pe partea economică“ e și mai prost. Doar 8% dintre promisiunile făcute de Uniunea Social Democrată în 2012 au fost și puse în practică, a descoperit și jurnalistul RL Petre Bădică, după ce a comparat programul electoral și pe cel real al USL. Nu a contat că, acum patru ani, alianța a obținut un scor rar în alegerile românești, 70% din opțiunile electoratului care a votat.
Din cele 159 de proiecte asumate de USL în campania electorală au fost realizate doar 14, iar alte 23 sunt descrise în termeni prea generali pentru a putea fi analizate. Restul nu au fost îndeplinite, iar multe nici nu au fost demarate, a aflat Petre Bădică. În timp, unul dintre copreședinții Uniunii Social Liberale, Crin Antonescu, s-a retras din politică, iar cel de-al doilea, Victor Ponta, s-a retras în glume penibile și atacuri sub centură pe Facebook.
Astfel se încheie scurta istorie a celui mai mare Parlament românesc (singurul cu 588 de membri): penal, darnic cu pomenile electorale, negru. Pe 11 decembrie, avem din nou de ales: fie reparăm greșeala pe care am făcut-o în 2012, fie o repetăm. Calculele de mai sus ar trebui să ne ușureze opțiunea.
______________________________________________________________________________________________
Urmărește-l pe jurnalistul Răzvan Chiruță și pe rețelele sociale
